„Opresiune totală”: copiii din Cisiordania sunt uciși într-un ritm fără precedent

Publicat: 19 nov. 2024, 09:47, de Andrei Ceausescu, în Internațional , ? cititori
„Opresiune totală”: copiii din Cisiordania sunt uciși într-un ritm fără precedent

Conflictul din Israel și Gaza este complex și în continuă schimbare.

Mohammad avea 12 ani, un adolescent nebun după fotbal, care își petrecea zilele visând la o carieră pe teren și ultimele momente practicând driblinguri. Ghassan avea 14 ani, un adolescent liniștit și generos, care făcea cumpărături pentru rudele în vârstă, însoțit de un frate adorabil de șase ani care îi era lipit ca o umbră, scrie The Guardian.

Amândoi băieții au fost împușcați mortal în această vară de soldați israelieni, victime ale unei creșteri fără precedent a atacurilor asupra copiilor în Cisiordania ocupată și Ierusalimul de Est.

În anul de la atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023, trupele israeliene și coloniștii au ucis 171 de copii palestinieni acolo, echivalentul unei decese aproape la două zile, potrivit datelor ONU. Peste 1.000 de alții au fost răniți.

Cea mai tânără victimă a fost o fetiță de patru ani, împușcată mortal când ea și mama ei stăteau într-un taxi lângă un punct de control în ianuarie.

Oficial, nu există război în Cisiordania ocupată, iar amploarea deceselor din Gaza a umbrit pierderile de acolo. Dar copiii mor în număr mai mare decât oricând de la preluarea controlului asupra zonei de către armata israeliană în 1967.

„În cursul anului trecut, a existat o creștere extrem de îngrijorătoare a numărului de copii uciși în violența legată de conflict în Cisiordania, iar noi vedem deja că tendința continuă”, a declarat Jonathan Crickx, purtător de cuvânt al UNICEF Palestina.

„UNICEF dorește să tragă un semnal de alarmă, că copiii sunt uciși și răniți grav în mod regulat, în principal prin muniție reală.”

ONU numără doar victimele copilărești al căror nume, vârstă și cauza morții au fost verificate.

Niciun soldat nu a fost acuzat de vreuna dintre împușcături, iar armata israeliană nu a abordat direct creșterea numărului de victime copii atunci când a fost contactată pentru comentarii.

Copiii din Cisiordania ocupată „participă adesea” la revolte în care sunt aruncate pietre, cocktailuri Molotov și explozibili și „chiar în activități teroriste împotriva forțelor de securitate și a cetățenilor israelieni”, a declarat armata într-un comunicat.

Când un palestinian este ucis, armata israeliană nu lansează o anchetă penală dacă „nu există suspiciuni evidente de încălcare a legii din partea soldaților IDF” sau când ținta participa la o activitate care „avea un caracter clar de luptă”, a adăugat comunicatul.

Hanin Hoshiyeh, 37 de ani, și-a transformat micul living într-un fel de altar improvizat pentru fiul ei, Mohammad Morad Ahmad Hoshiyeh, care a ieșit la antrenament de fotbal cu o săptămână înainte de cea de-a 13-a aniversare la sfârșitul lunii iunie și nu s-a mai întors niciodată acasă.

Ghetele lui Morad. Foto; Quique Kierszenbaum/The Guardian

Ghetele de fotbal stau așezate sub un portret înrămat, un cub Rubik și un avion de jucărie pe care l-a câștigat pentru rezultate excelente în clasa a treia. Nu a apucat niciodată să călătorească într-unul adevărat.

Lângă ele, mănușile de portar sunt așezate cu grijă peste un tricou prețios al echipei Real Madrid. Acesta apare în videoclipurile sale de fitness de pe TikTok, unde visurile exuberante ale copilăriei sale, de glorie pe terenul de fotbal, continuă să existe într-o formă digitală efemeră.

Mohammad a fost împușcat în după-amiaza zilei de 14 iunie, la aproximativ 50 de metri de casa sa, aflată la marginea unei tabere de refugiați din sud-estul Ramallahului.

Se afla pe un teren din cartier când soldații israelieni au invadat zona, urmărind un bărbat care lovise un punct de control cu o mașină furată și rănise un soldat.

Hanin îi spusese fiului ei să se întoarcă direct acasă dacă vede trupe pe stradă, iar Mohammad se pare că a fost împușcat în timp ce încerca să ajungă înapoi la mama sa.

Un videoclip care surprinde momentele de dinainte și după atacul fatal îl arată alergând pe o stradă goală, cu soldați la un capăt. Camera se îndepărtează înainte ca el să fie lovit, apoi revine pentru a-l arăta întins pe trotuar, încercând să se ridice, dar prăbușindu-se din nou.

Un alt clip, filmat mai târziu, îl arată pe copilul de 12 ani întins, sângerând, pe mijlocul aceleiași străzi încă pustii. Martorii au declarat că trupele israeliene au împiedicat medicii să se apropie timp de 20 de minute.

Salvatorii sunt deseori blocați să ajungă la copiii împușcați de forțele israeliene pentru perioade lungi de timp, afirmă primii respondenți și activiștii.

Armata israeliană a declarat că nu împiedică medicii să ajungă la palestinienii răniți, dar le limitează mișcările în timpul operațiunilor militare „pentru a asigura siguranța echipelor de salvare”.

Militarii israelieni au afirmat că Mohammad, în vârstă de 12 ani, ar fi participat la o „revoltă violentă” și că soldații au deschis focul pentru a dispersa o mulțime, deși în înregistrarea video a împușcăturii nu se observă nicio mulțime. „Circumstanțele cazului sunt în curs de investigare,” a precizat armata.

Mohammad a murit la spital opt zile după împușcătură, din cauza unei răni provocate de un singur glonț în abdomen.

„Am petrecut 12 ani crescându-ne copilul,” a spus Hanin. „Abia începea să crească, iar ei i-au luat viața.”

Atacurile israeliene asupra copiilor palestinieni care cresc în Cisiordania ocupată au atins un vârf anterior în 2002, în timpul celei de-a doua intifade, când 85 de copii au fost uciși, potrivit datelor organizației pentru drepturile omului B’Tselem.

Ritmul uciderilor din ultimul an, de la 7 octombrie 2023, este dublu față de acea perioadă. Majoritatea au fost împușcați cu muniție de război, adesea cu un singur glonț în cap sau în trunchi. Alții au fost uciși în atacuri cu drone sau lovituri aeriene.

În aceeași perioadă, doi copii israelieni au fost uciși în violențe legate de conflict în zonă, potrivit ONU.

Tatăl lui Mohammad, Murad Hoshiyeh, vrea ca soldatul care l-a împușcat pe fiul său să fie judecat, dar nu poate nici măcar să treacă prin punctele de control pentru a depune o plângere în Israel.

„Fiul meu era nevinovat,” a spus el. „Asta este opresiune totală. Imaginați-vă dacă situația ar fi fost invers. Dacă doar ar auzi că cineva ar vrea să rănească unul dintre copiii lor, ce ar face?”

Senzația lui Murad că forțele israeliene pot ucide copii ca fiul său în Cisiordania ocupată cu impunitate aproape totală reflectă o realitate în care investigațiile sunt rare, iar condamnările excepționale, potrivit organizației Defense for Children International – Palestine (DCIP), singura organizație palestiniană pentru drepturile copilului.

„Cea mai importantă problemă este lipsa de responsabilitate. În aproape toate cazurile, Israelul nu deschide o investigație, decât dacă există o acoperire mediatică,” a spus Ayed Abu Eqtaish, directorul pentru responsabilitate al DCIP.

„Dar chiar și investigațiile nu duc la nimic. În ultimii 10 ani, a existat un singur caz în care autoritățile israeliene au tras la răspundere un soldat pentru uciderea unui copil.”

În 2018, Ben Deri a fost găsit vinovat de uciderea lui Nadim Nuwara, în vârstă de 17 ani, în timpul unui protest la punctul de control Beitunia. Instanța a stabilit că adolescentul nu reprezenta o amenințare pentru soldați în acel moment. Deri a fost condamnat la nouă luni de închisoare, dar eliberat cu două luni mai devreme.

A executat o pedeapsă mai mică pentru uciderea unui copil palestinian decât mulți copii palestinieni închiși pentru aruncarea cu pietre în soldați israelieni.

Salaam Zahran ține tabloul cu imaginea fiului său, împușcat de soldații israelieni. Foto: Quique Kierszenbaum/The Guardian

Este atât de dificil să urmărești justiția în sistemul israelian pentru copiii palestinieni uciși de israelieni, încât organizația DCIP (Defense for Children International – Palestine) se concentrează acum pe munca sumbră de documentare a victimelor copii.

„Organizația a fost înființată pentru a apăra copiii în cadrul sistemului juridic israelian și, la un moment dat, a ajuns la concluzia că era imposibil să obții justiție prin sistemul de justiție militară, așa că am început să colectăm dovezi,” a declarat Ayed Abu Eqtaish.

Site-ul lor este un catalog de vieți curmate prematur, cu cazuri publicate susținute de dovezi precum fișe medicale, declarații ale martorilor și certificate de deces.

Salaam Zahran poate sta lângă plantele de iasomie de pe balconul ei și privi către școala unde învăța fiul ei, Ghassan. Dincolo de aceasta, se află drumul pe care soldații israelieni au stat atunci când l-au împușcat pe băiatul de 14 ani. În depărtare, se văd turnurile Tel Avivului, strălucind în soare la marginea Mării Mediterane.

Undeva printre ele se află sediul armatei israeliene, vizibil pentru palestinienii de aici, dar la fel de distant și inaccesibil ca un miraj.

Salaam nici măcar nu a încercat să depună o plângere la poliție împotriva bărbaților care au deschis focul asupra celor trei băieți ce se jucau printre smochini și migdali, la marginea satului, pe 9 iulie.

„Este imposibil să depui plângeri împotriva unui astfel de regim. Nu va exista nicio dreptate pentru noi,” a spus ea. „Soldații nici măcar nu au permis cuiva să vină să-l salveze.”

Un locuitor al satului a văzut soldații trăgând asupra celor trei băieți și s-a grăbit să-i ajute. A fost ținut la distanță timp de 10 minute.

„De fiecare dată când încercam să mă apropii de copil, armata trăgea focuri de avertisment în aer,” a spus bărbatul, care a dorit să rămână anonim. „La fiecare pas pe care îl făceam, trăgeau. Nu cred că voiau să ne împuște, dar cu siguranță nu voiau să salvăm copilul.”

Adolescentul era încă în viață când bărbatul a reușit, în cele din urmă, să ajungă la el, dar a pierdut cunoștința la scurt timp după aceea.

Armata israeliană a recunoscut că a tras asupra băiatului de 14 ani, pe care un purtător de cuvânt l-a descris drept „un terorist mascat care a aruncat pietre asupra vehiculelor israeliene”. Bărbatul care i-a oferit primul ajutor lui Ghassan a spus că nu a văzut nicio mască.

„Un soldat prezent la fața locului a răspuns cu focuri de armă asupra teroriștilor, rănindu-l pe unul dintre ei. Se confirmă că teroristul a murit din cauza rănilor suferite,” a declarat armata într-un comunicat.

În ultima sa dimineață, Ghassan s-a trezit devreme, a făcut cafea pentru mama sa și a ajutat-o să întindă rufele înainte ca aceasta să plece la muncă, în Ramallah.

Viața a devenit mai dificilă în satul lor, Deir Abu Mashal, după 7 octombrie 2023, așa cum s-a întâmplat în cea mai mare parte a Cisiordaniei. Drumul principal către sat a fost blocat de forțele israeliene, iar intrarea sau ieșirea necesită acum 20 de minute de condus pe un drum de pământ printre livezile de măslini.

Salaam lua în considerare mutarea mai aproape de locul de muncă pentru a scurta naveta zilnică, dar credea că principala problemă a familiei era una de logistică, nu de securitate. Satul lor liniștit nu este aproape de nicio așezare israeliană și nu a fost niciodată un punct fierbinte pentru conflicte.

„Am crezut că suntem în siguranță,” a spus Salaam. „Am încercat să-mi țin copiii departe de toată violența și suferința, dar ea a venit la noi.