Oamenii de știință sugerează că, în urmă cu aproximativ 466 de milioane de ani, Pământul ar fi putut avea propriul său inel, similar cu cel pe care îl vedem astăzi la Saturn. Această ipoteză, bazată pe analiza craterelor de impact și a depozitelor de meteoriți, oferă o nouă explicație pentru schimbările climatice antice și evenimentele cosmice, scrie CNN .
În perioada Ordovicianului, Pământul a cunoscut o creștere semnificativă a numărului de căderi de meteoriți. Un nou studiu publicat în Earth and Planetary Science indică faptul că 21 de cratere de impact formate în acel moment sunt situate în apropierea Ecuatorului. Acest aranjament neobișnuit, care este greu de explicat prin distribuția aleatorie a meteoriților, sugerează că aceștia provin dintr-un inel de resturi care orbitează în jurul Pământului.
Se crede că acest inel s-a format atunci când un asteroid mare, de aproximativ 12 km în diametru, a atins limita Roche – raza gravitațională dincolo de care obiectele sunt rupte. Resturile acestui asteroid s-ar fi putut aduna într-un inel, care mai târziu a devenit sursa meteoriților căzuți pe Pământ.
Existența unui astfel de inel ar fi dus la o perioadă globală de răcire
Schimbările climatice ar fi putut afecta semnificativ dezvoltarea vieții. De exemplu, perioadele de răcire contribuie la adaptarea organismelor la condiții extreme, stimulând diversitatea biologică. Studierea modului în care inelul ar fi afectat clima poate face lumină asupra proceselor evolutive de la acea vreme.
Oamenii de știință investighează în prezent cât de mult ar fi putut exista acest inel. Pe baza duratei de răcire, se presupune că ar putea dura de la 20 la 40 de milioane de ani. Cercetările viitoare ar trebui să determine, de asemenea, cât de dens a fost acest inel și cum s-a destrămat.