The Guardian: România la un moment de cotitură. Candidații pro-UE își dispută întâietatea cu cei anti-migrație

Cine candidează pentru președinte și cine ar putea câștiga?

Paisprezece candidați se luptă pentru a-l urma pe centristul Iohannis, de la premierul de centru-stânga la un secretar general adjunct al NATO și un fost huligan de fotbal de extremă-dreapta al cărui partid a spus cândva că educația Holocaustului este „o problemă minoră” care nu trebuie predată la școală.

Instanța constituțională a interzis o altă candidată de extremă dreapta – europarlamentarul Diana Șoșoacă – , care a fost exclusă din cursa prezidențială luna trecută pentru că „nu a respectat valorile democratice”, argumentând că declarațiile ei antisemite și pro-Kremlin riscă să pună în pericol apartenența României la UE și la NATO.

Cel mai bine situat, cu aproximativ 25% din voturi, în ciuda numeroaselor crize de corupție și a numeroaselor nerespectări ale statului de drept din trecut de către partidul său, precum și a managementului economic slab din prezent, este Marcel Ciolacu, premier și șeful PSD, care este aproape sigur că va ajunge în turul doi.

Pe locul doi, dar cu aproximativ 16% din voturi, se află George Simion, lider înfocat al Alianței populiste, de dreapta radicală pentru Unitatea Românilor (AUR) și membru al organizației ultras Honor et Patria, candidat care dorește „pacea în Ucraina, ca Trump”.

Candidații de centru-dreapta imediat în spatele celui de extremă dreapta

Chiar în spatele lui Simion, cu aproximativ 14%, se află Nicolae Ciucă de la Partidul Național Liberal (PNL) de centru-dreapta, un fost soldat și fost ministru al apărării și fost prim-ministru, al cărui partid se află alături de PSD-ul lui Ciolacu în guvernarea de „mare” coaliție din România.

La egalitate cu Ciucă se află Elena Lasconi de la Uniunea Salvați România (USR), o formațiune progresistă. Ea este urmată de Mircea Geoană, fost lider PSD și secretar general adjunct al NATO, care candidează ca independent, cu aproximativ 9%.

Sondajele nu sunt extrem de sigure în România, dar majoritatea analiștilor prevăd un tur doi Ciolacu-Simion din care probabil cel dintâi ar ieși învingător, ajutat de puternica organizare de partid a PSD și de faptul că acesta se confruntă cu un candidat de extremă dreapta.

Ce este probabil să se întâmple la votul parlamentar? PSD în frunte

PNL-ul liberal și-a încheiat parteneriatul de guvernământ cu PSD în octombrie, după ce Curtea Constituțională a pronunțat decizia Șoșoacă. Ciucă a spus că decizia „ ridică întrebări despre starea democrației în România”.

Partidul de centru-dreapta susține că decizia instanței a fost motivată politic: patru din cei cinci judecători au fost numiți de PSD și, din moment ce votul de extremă-dreapta nu mai este împărțit, Simion are șanse semnificativ mai mari să-l bată pe Ciucă în primul tur.

PNL s-a angajat să nu intre într-o nouă coaliție cu social-democrații, dar mulți analiști cred că s-ar putea, totuși, să ajungă să facă acest lucru: partidele nu sunt de acord în puține domenii, în afară de taxe, iar Ciolacu a exclus orice fel de alianță cu extrema-dreapta AUR.

PSD va câștiga confortabil votul parlamentar

Cele mai recente medii ale sondajelor sugerează că PSD va câștiga confortabil votul parlamentar cu aproximativ 30% din voturi, urmat de AUR cu aproximativ 21%, USR-ul liberal – care a spus că nu va lucra cu PSD – cu 17% și PNL cu aproximativ 14%. Pe baza scorurilor prognozate, PSD și PNL ar avea nevoie (presupunând că pot depăși diferențele) de sprijinul unui terț mai mic, potențial UDMR care reprezintă minoritatea maghiară a României, pentru a-și asigura o majoritate parlamentară.

Alternativa, o coaliție PSD-AUR, ar anunța o întorsătură majoră pentru România, un aliat convins al Occidentului. Simion ar putea cere încetarea sprijinului pentru Ucraina și o abordare cu perturbatoare, nativistă (anti-imigrație), inspirată din Ungaria, față de UE.

Dacă, totuși, PSD își menține promisiunea de a ține AUR în afara guvernării, iar PNL își păstrează angajamentul de a nu reveni la guvernare cu PSD-ul, ar putea avea loc alte alegeri parlamentare anticipate.

Care sunt problemele și cum funcționează sistemul?

În topul preocupărilor alegătorilor se află costul ridicat al vieții, cu inflația din România – de aproximativ 5% – cea mai mare din UE. Deficitul național în spirală crescătoare al țării este, de asemenea, un subiect fierbinte, la fel ca infrastructura țării și serviciul de sănătate aflat în dificultate.

Războiul din Ucraina este, de asemenea, o problemă majoră pentru alegătorii de extremă-dreapta, care se opun cu fermitate sprijinului continuu al României pentru Kiev, creșterea cheltuielilor de apărare națională și poziția din ce în ce mai semnificativă pe flancul estic al NATO.

Cei 330 de membri ai Parlamentului sunt aleși prin reprezentare proporțională în 43 de circumscripții, unele locuri fiind rezervate minorităților naționale. În mod crucial, partidele trebuie să depășească un prag de 5% din totalul voturilor exprimate pentru a câștiga reprezentare.

La alegerile anterioare din 2020, doar cinci partide au depășit acest obstacol. Dacă același model se repetă, până la 15% sau 20% din locurile în parlament ar putea fi redistribuite acelor partide care trec de 5%, ceea ce ar putea doar să dea PSD și PNL majoritate.

Dincolo de alegerea premierului, președintele joacă un rol în mare măsură simbolic, deși el sau ea reprezintă țara pe scena internațională.