„Bragagizantul”, o băutură energizantă din cereale și extract de plante. La Galați încă se produce braga, „băutura sultanilor”

Un antreprenor din Galați a creat „bragagizantul”, o băutură energizantă preparată pe baza rețetei de bragă și un extract de plante medicinale cu efecte revigorante asupra organismului, ginkgo-biloba, ashwagandha, ginseng siberian, ganoderma și brusture.

În urmă cu 50-60 de ani, braga, „băutura sultanilor”, cu gust dulce acrișor, era în toate cofetăriile și simigeriile din țară, dar era o tradiție mai ales la Constanța, Tulcea, Galați și Brăila. Este preparată după o rețetă a turcilor nomazi, din produse naturale, porumb, grâu, apă și zahăr. Așadar, este 100% naturală.

Istorie cu braga

În 1948, odată cu naționalizarea, foștii bragagii au cam dispărut, dar în anii 60 s-a dat ordin „de sus” ca toate cofetăriile din țară să aibă şi bragă. De fapt, era continuată o tradiție din perioada interbelică, când mai ales în verile toride se răcoreau cu bragă și domnii, și doamnele din înalta societate, dar și oamenii simpli, pentru că un pahar de bragă nu costa mult. De altfel, a și intrat în folclor expresia „ieftin ca braga”!

În prezent, Galațiul este printre puținele orașe din țară în care se mai produce bragă în cantități care să asigure un consum constant. La București există restaurantul „Bragageria Bogdania”, la Craiova există „Brăgăria craioveană”, însă la Galați braga poate fi cumpărată de la multe magazine, cofetării, în câteva magazine și în cinci supermarketuri existând și dozatoare automate.

Mai nou, în magazinele din Galați a apărut „bragagizantul”, o băutură energizantă 100% naturală, preparată după rețeta tradițională a brăgii asociată cu extracte de plante medicinale care au ca efect revigorarea organismului.

Bragagizantul, o băutură energizantă din cereale și extract de ginkgo-biloba și ginseng siberian

Un antreprenor din Galați, Cristian Gheorghe, a realizat „bragagizantul”, o băutură energizantă care are la bază braga. Deși nu este specializat în industria alimentară, încă din 2004 a încercat să prepare braga, băutura copilăriei pentru milioane de români.

În 2018 a obținut o finanțare europeană de 30.000 de euro pentru un start-up. A contribuit cu o cofinanțate echivalentă, de 30.000 de euro, și a achiziționat echipamentele şi utilajele care l-au ajutat să își pună în practică proiectul.

Mai întâi a pus la punct o nouă rețetă de bragă. Împreună cu un prieten a experimentat mai multe variante și au ajuns la noua rețetă după ce au înlocuit făina cu boabe de grâu întregi, obținând o bragă cu o aromă deosebită. Cu această rețetă, a obţinut în 2020 „Medalia de Argint” la Salonul internațional de invenții „UGAL Invent”, organizat de Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați.

A continuat experimentele și după un an s-a prezentat la Salonul „UGAL Invent” cu un nou produs, „bragagizantul”, o băutură energizantă, cu care a obținut „Medalia de Aur”.

Calitățile revigorante ale „bragagizantului” sunt date de un extract de plante şi cereale obţinut în urma amestecării fierturii de cereale fermentate cu ajutorul drojdiilor, adică a „brăgii”, cu extracte din plante cunoscute pentru calitățile lor revigorante, ginko-biloba, ashwagandha, ginseng siberian, ganoderma și brusture.

„Rezultatul are multe beneficii asupra organismului. Principiile active din plantele folosite oferă un aport de vitamine şi minerale care energizează organismul şi îl hrăneşte în mod natural. De asemenea, ajută organismul să se refacă fizic şi psihic”, a explicat Cristian Gheorghiu.

Braga este 100% naturală, are o rețetă simplă și fiecare ingredient aduce beneficii organismului

Rețeta „băuturii sultanilor” este foarte simplă. Braga se prepară din făină de porumb, făină neagră de grâu, apă, zahăr şi drojdie. Toate aceste ingrediente sunt puse într-un cazan aflat într-o încăpere încălzită şi, timp de o zi, de la răsărit şi până la apus, se amestecă încontinuu. După ce a fiert sub vatra cu lemne, compoziţia se scoate a doua zi din cazan pentru a fi pusă în alte recipiente, după care este amestecată şi strecurată. La finalul acestui procedeu, se adaugă apa de îndulcire, iar după ce s-a răcit, braga devine bună pentru consum.

În zilele noastre, există mai multe sortimente de bragă, inclusiv pentru diabetici / Foto: Sorin Costea

Unul dintre bragagiii gălățeni, Dilaver Ismail, a explicat că, deși rețeta este unică, există mai multe sortimente de bragă, unele preferate de tineri, altele preferate de cei mai în vârstă:

„Preparăm braga în două sortimente: dulce, dar şi uşor fermentată, încât să-i mulţumim atât pe cei tineri, cât şi pe cei de vârsta mea”.

Niciunul dintre ingredientele brăgii nu este ales întâmplător, pentru că fiecare ingredient are beneficiile sale, fie pentru o mai bună circulație a sângelui, fie pentru o mai bună digestie.

Specialiştii de la Facultatea de Știința și Ingineria Alimentelor de la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați au confirmat beneficiile brăgii pentru sănătate:

„Un rol aparte îl joacă acizii organici (în medie 0,5 – 0,6%), printre care este şi acidul lactic, care imprimă băuturii în fermentare un gust plăcut şi proaspăt. Prezenţa microflorei variate în bragă, în special a drojdiilor şi bacteriile lactice, are o influenţă benefică asupra aparatului digestiv. Bioxidul de carbon aflat în bragă este obţinut ca rezultat al fermentării naturale”.

Bragagiii gălățeni duc tradiția mai departe

După 1990, tradiția vechilor bragagii a fost reluată de mai mulți gălățeni. La marginea oraşului, Dilaver Ismail şi soţia sa, Mariana, au început să prepare braga într-un mic laborator, după rețeta tradiţională. Pentru a fi consumată de copii, dar şi de diabetici, cei doi soţi s-au gândit să înlocuiască zahărul din bragă cu curmale.

În urmă cu douăzeci de ani, își începea activitatea și firma Comalina SRL Galați, care producea braga „Alina”, după o rețetă înregistrată la OSIM. În urmă cu 15 ani, „braga de Galați” se reafirma la nivel național, la Târgul Național de Produse Ecologice organizat de Academia de Știinte Agricole și Silvice fiind vândută o cantitate de 500 de litri, mult peste așteptări, asta demonstrând că este și în preferințele bucureștenilor.

Printre clienţii fideli ai brăgăriei gălăţene se aflau Florin Călinescu, Radu Beligan, Victor Rebengiuc și Mădălin Voicu.

Tradiția „băuturii sultanilor” este dusă mai departe și de Cristian Gheorghe, antreprenorul care a inventat „bragagizantul”, dar produce în continuare și braga.