CRONICA SĂPTĂMÂNII POLITICE

Săptămâna politică se încheie cu „ziua de foc” a primului tur al prezidențialelor: 14 candidați cer votul românilor. Premierii român și ungar au făcut un anunț important pentru România. Avem comisar european. Parlamentul a aprobat două comisii de anchetă care nu vor face nimic . Spre final, săptămâna politică este marcată de două mari gafe făcute de doi candidați la prezidențiale; primul ar băga România în război, iar celălalt s-a lădat, prin echipa sa de campanie, că este susținut de echipa de fotbal „Farul Constanța”, care ar fi afișat un banner la meci cu numele „Mircea”.

Mircea Geoană și Mircea – suporterul decedat

Doar că nu era vorba despre Mircea Geoană, ci despre un suporter al respectivei echipe care a decedat curând într-un accident de mașină.

12:00, 17.11.2024 • POLITICĂ

CRONICA SĂPTĂMÂNII POLITICE: Atacuri, controverse și sondaje la vârful cursei prezidențiale

10:00, 09.11.2024 • POLITICĂ

Cronica săptămânii politice

Vineri seara, aproape de miezul nopții, echipa de campanie a candidatului independent, Mircea Geoană, a transmis presei că un mesaj de susținere a fost adus acestuia de echipa din partea galeriei echipei de fotbal Farul Constanța care ar fi afișat, potrivit acesteia, la meciul cu Oțelul Galați, un banner în sprijinul lui Geoană.

„Gestul suporterilor constănțeni care au afișat mesajul „Mircea, mereu cu noi!” chiar pe Stadionul Central din cadrul Academiei de Fotbal „Gheorghe Hagi” vine după ce Mircea Geoană a vizitat școala de fotbal a fostului tricolor acum câteva săptămâni. Mircea Geoană, împreună cu „Regele” Gică Hagi, a făcut un tur al Academiei de Fotbal din orașul Ovidiu, unde în ultimii ani s-au pregătit foarte multe tinere talente pentru fotbalul de performanță„, se arăta în mesajul transmis presei de echipa de campanie a lui Geoană, care a furnizat presei și o fotografie de la respectivul meci.

Sâmbătă dimineața, aceeași echipă de presă a revenit cu un mesaj de scuze, după ce site-ul știripesurse.ro a completat articolul referitor la Mircea Geoană cu o precizare potrivit căreia Mai mulți suporteri ai echipei de fotbal Farul Constanța au contactat echipa STIRIPESURSE.RO pentru a preciza că bannerul era pentru Mircea Maniciu, membru în galerie, care a murit în luna octombrie într-un accident cumplit, și nu pentru Mircea Geoană, așa cum a transmis echipa acestuia de comunicare.

După ce jurnaliștii au semnalat acest articol echipei de campanie, aceasta a revenit cu următorul mesaj, cel inițial fiind ȘTERS.

Elena Lasconi ar băga România în război

Candidata USR la prezidențiale, Elena Lasconi, crede că România ar trebui să se pregătească de război pe mai multe planuri:

„Pentru a asigura stabilitatea în regiunea noastră, România trebuie să investească în propria infrastructură de securitate. Dezvoltarea bazei aeriene NATO din Dobrogea, acum una dintre cele mai mari ale Alianței, este o realizare semnificativă, dar nu este suficientă. România trebuie să-și modernizeze forțele armate, să-și extindă capacitățile de apărare cibernetică și să se pregătească pentru natura evolutivă a războiului, care îmbină din ce în ce mai mult strategiile convenționale, cibernetice și informaționale. O apărare națională robustă întărește nu numai România, ci întreaga alianță NATO”.

Deși formularea este complexă, ideea din spate este simplă – România trebuie să se pregătească de război pe multiple planuri.

De ce o fi crezut stafful de campanie al Elenei Lasconi că vorbitul despre pregătirile României pentru „natura evolutivă a războiului” fix în presa din Ucraina ar da o mână de ajutor alegerilor de aici

Românii se prezintă la urne în primul tur al prezidențialelor; votul în diaspora a început vineri

Duminică, 24 noiembrie, este prima zi „de foc” a alegerilor prezidențiale, în cursa pentru fotoliul, de la Cotroceni fiind 14 candidați. Alegerea finală va defini direcția pe care o va urma țara în anii următori.

• Potrivit unei analize Reuters, liderul PSD, Marcel Ciolacu, în vârstă de 56 de ani, este candidatul favorit conform sondajelor. El se prezintă drept un garant al stabilității politice, promițând continuitate în parteneriatele strategice ale României cu UE, NATO și SUA. Totuși, guvernarea sa este marcată de controverse economice, cu un deficit bugetar estimat la 8% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană. De asemenea, Ciolacu este cunoscut pentru opoziția sa față de legalizarea căsătoriilor și uniunilor civile între persoanele de același sex.

• George Simion, liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), reprezintă opțiunea de dreapta radicală. Popular în rândul diasporei și al tinerilor, Simion militează pentru o Românie suverană și pentru restaurarea granițelor istorice din 1940. El se opune sprijinului militar oferit Ucrainei și susține inițiativele de pace propuse de Donald Trump. Deși pro-UE, Simion vrea mai multă autonomie pentru capitalele naționale și refuză adoptarea monedei euro. Poziția sa conservatoare este evidentă și în susținerea unui referendum din 2018 împotriva căsătoriilor între persoanele de același sex.

• Fostă jurnalistă și lider al Uniunii Salvați România (USR), Elena Lasconi este singura femeie din primii cinci candidați. La 52 de ani, Lasconi se prezintă drept o candidată antisistem, axată pe combaterea corupției și eliminarea influenței politice din sectoare critice precum Sănătatea și Educația. Pro-UE și NATO, Lasconi susține creșterea bugetului pentru apărare și sprijinul militar pentru Ucraina. Este singura dintre principalii candidați care susține legalizarea uniunilor civile pentru cuplurile de același sex, dar rămâne împotriva căsătoriei între acestea.

• General în retragere și fost premier, Nicolae Ciucă reprezintă Partidul Național Liberal (PNL). Cu o carieră politică începută în 2019, Ciucă este cunoscut pentru susținerea fermă a Ucrainei și a valorilor occidentale. Deși proeuropean, Ciucă se opune atât căsătoriilor între persoane de același sex, cât și uniunilor civile, invocând valorile religioase. De asemenea, el consideră că politicile de migrație ale UE necesită o reevaluare.

• Candidează independent, dar cu o vastă experiență politică. Fost lider PSD, Geoană a pierdut alegerile prezidențiale din 2009 și a ocupat poziții importante, precum ministru de Externe și secretar general adjunct al NATO. La 66 de ani, Geoană susține o soluție de pace pentru Ucraina, chiar dacă aceasta implică concesii teritoriale, o poziție care contrastează cu viziunea sa anterioară. El consideră că România nu este pregătită pentru legalizarea uniunilor civile sau a căsătoriilor între persoane de același sex.

Ludovic Orban – „Adio, dar rămân cu tine!”

Fostul premier Ludovic Orban, candidat și el la prezidențiale, a anunțat, la începutul săptămânii, în timp ce se afla într-o dezbatere televizată, că se retrage în favoarea Elenei Lasconi.

Ulterior, Biroul Electoral Central (BEC) și Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) au anunțat că numele său va rămâne pe buletinele de vot.

Președintele AEP, Toni Greblă, a precizat că la AEP și BEC nu a fost depus niciun document oficial care să confirme retragerea lui Orban. Conform legii, perioada în care un candidat poate să-și retragă oficial candidatura a expirat pe 9 octombrie 2024.

„Declarațiile publice nu influențează desfășurarea alegerilor, iar numele candidatului rămâne pe buletinele de vot. Toate voturile exprimate în favoarea sa vor fi consemnate în procesele-verbale și centralizate conform procedurilor legale,” a explicat Toni Greblă.

Votăm cu buletinele vechi; România riscă să piardă bani europeni

România riscă să piardă 150 de milioane de euro, fonduri alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dacă nu demarează până la sfârșitul acestui an emiterea noilor cărți de identitate electronice.

Guvernul a aprobat recent o investiție de peste 380 de milioane de lei pentru modernizarea infrastructurii IT necesare eliberării acestor documente, însă procesul rămâne blocat.

Promisiunile Ministerului Afacerilor Interne indicau că primele buletine electronice ar urma să fie disponibile la nivel național în ultimele săptămâni ale lunii noiembrie. Cu toate acestea, nu există încă un anunț oficial cu privire la momentul exact când cetățenii vor putea solicita noile acte.

Intrăm în Schengen terestru la 1 ianuarie 2025.

Anunțul a fost făcut vineri de premierii român și ungar, Marcel Ciolacu și Viktor Orban, după o întrevedere la Budapesta, unde miniștrii de interne ai țării noastre, Austriei, Ungariei și Bulgariei au convenit să înainteze un memorandum în acest sens. Decizia finală va fi luată la Consiliul JAI care va avea loc pe12 decembrie la Bruxelles.

Președinția Ungariei a Uniunii Europene sprijină aderarea României la Spațiul Schengen și terestru, fiind astfel înlăturată și ultima barieră, a anunțat vineri premierul ungar, Viktor Orbán.

„Am convenit că toate cele patru țări vor munci necontenit ca de la 1 ianuarie România să devină membra Spațiului Schengen, nu doar pe cale aeriană și maritimă, ci și pe cale terestră.

Decizia în acest sens, decizie pentru care este nevoie de toți miniștrii de Interne ai Uniunii Europene, se va lua la Bruxelles în 12 decembrie, unde președinția ungară în baza întâlnirii noastre de astăzi va înaintea un memoriu care va fi validat de miniștrii de Interne ai țărilor membre din Uniunea Europeană. (…)

De la 1 ianuarie încolo, dacă mă duc la domnul premier cu mașina, nu voi mai fi oprit la frontieră, ci voi putea conduce mașina de la Budapesta la București fără să fie vreun control, ceea ce va fi foarte important în viața noastră, a tuturor„, a declarat Orban.

Premierul Marcel Ciolacu a subliniat că se bucură să fie la Budapesta, chiar dacă unii au zâmbit când premierul Orbán a citat dintr-un film celebru:

„Mă bucur mult să fiu la Budapesta alături de domnul prim-ministru Orbán. Data trecută când ne-am văzut la București, unii au zâmbit când premierul Viktor Orbán a citat dintr-un film celebru și a spus că este începutul unei frumoase prietenii. Iată că timpul ne-a dat dreptate și astăzi suntem din nou împreună pentru a da un mesaj important cetățenilor noștri”.

Roxana Mînzatu – validată de Parlamentul European

Parlamentul European a aprobat cele șapte nominalizări pentru comisarii europeni (șase vicepreședinți și nominalizarea Ungariei), punând capăt unui blocaj politic de săptămâni între principalele facțiuni ale Uniunii Europene, conform declarațiilor oferite POLITICO de patru oficiali politici și ai Parlamentului.

Astfel, în urma deciziei de miercuri, Roxana Mînzatu devine comisar european și vicepreședinte al CE.

Noul acord de coaliție permite Comisiei Europene să își înceapă activitatea pe 1 decembrie, conform planului inițial.

Parlamentarii au aprobat două comisii de anchetă doar pe hârtie

Senatorii și deputații au aprobat, la începutul săptămânii, două comisii parlamentare de anchetă, una dintre acestea urmând să verifice cheltuielile făcute de Klaus Iohannis în ultimii 10 ani de mandat prezidențial.

Parlamentarii comisiei ar trebui să stabilească, printre altele, motivele care au dus la secretizarea documentelor cu privire la cheltuielile Administrației Prezidențiale, să ia la „bani mărunți” sumele achitate pentru închirierea de avioane private de lux utilizate în cadrul deplasărilor externe și interne ale președintelui, cheltuielile pentru plata cazării în străinătate în condiții deosebite, precum și numărul total de deplasări externe efectuate de președinte în perioada 2014 – 2024 și cheltuielile totale efectuate pentru acestea.

Potrivit calendarului parlamentar, senatorii și deputații nu vor mai avea timp să se reunească în ședințele de comisie.

Scandalul alianțelor locale făcute cu AUR-ul lui George Simion de către PSD și PNL a condus la o situație inedită în județul Brașov.

La nivelul județului Brașov s-a conturat o alianță surpriză privind alegerea viceprimarilor. Potrivit informațiilor noastre, desemnarea viceprimarului în 20 din cele 58 de UAT-uri ale județului Brașov, în special din zonele Făgăraș și Codlea, s-a făcut ca urmare a alianței dintre PNL și AUR.

Practic, un viceprimar PNL a fost impus cu ajutorul consilierilor AUR și invers, adică un viceprimar AUR a fost susținut de consilierii PNL. Așadar, PNL și AUR și-au dat mâna ca să fie bine pentru toată lumea în următorii patru ani, chiar dacă la nivel central se blamează o alianță între PNL și AUR.