Secțiile de votare se deschid la 7 dimineața! Tot ce trebuie să știi despre procesul electoral

Secțiile de votare pentru alegerile prezidențiale din România se deschid duminică, la ora 07,00, și se închid la ora 21,00, cu posibilitatea de prelungire, potrivit Autorității Electorale Permanente. În Diaspora, procesul electoral a debutat vineri. Sunt așteptați aproximativ 19 milioane de români cu drept de vot.

Pentru primul tur al alegerilor prezidențiale s-au înscris în cursă 14 candidați. Inițial, 25 de persoane s-au încris în cursa pentru Cotroceni, însă zece candidaturi au fost respinse de BEC, iar una de CCR, notează digi24.ro.

Ordinea de pe buletinele de vot, publicată de Biroul Electoral Central, este următoarea: poziţia nr. 1 – Elena-Valerica Lasconi – Uniunea Salvaţi România; poziţia nr. 2 – George-Nicolae Simion – Alianţa pentru Unirea Românilor; poziţia nr. 3 – Ion-Marcel Ciolacu – Partidul Social Democrat; poziţia nr. 4 – Nicolae-Ionel Ciucă – Partidul Naţional Liberal; poziţia nr. 5 – Hunor Kelemen – Uniunea Democrată Maghiară din România; poziţia nr. 6 – Mircea-Dan Geoană – candidat independent; poziţia nr. 7 – Ana Birchall – candidat independent; poziţia nr. 8 – Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru – Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională; poziţia nr. 9 – Sebastian-Constantin Popescu – Partidul Noua Românie; poziţia nr. 10 – Ludovic Orban – Forţa Dreptei; poziţia nr. 11 – Călin Georgescu – candidat independent; poziţia nr. 12 – Cristian Diaconescu – candidat independent poziţia nr. 13 – Cristian-Vasile Terheş – Partidul Naţional Conservator Român poziţia nr. 14 – Silviu Predoiu – Partidul Liga Acţiunii Naţionale.

09:38 • ACTUALITATE

Cutremur în România, în ziua alegerilor prezidențiale: Unde s-a înregistrat și ce magnitudine a avut

09:06 • POLITICĂ

Deputatul Robert Sighiartău: „Am votat pentru un lider care poate fi comandantul forțelor armate”

Autoritatea Electorală Permanentă a anunţat că 19.002.912 cetăţeni cu drept de vot erau înscrişi în Registrul electoral la data de 31 octombrie. Din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, 18.011.923 au domiciliul sau reşedinţa în ţară, iar 990.989 au domiciliul în străinătate. Printre aceștia se numără și peste 1,1 milion de tineri ce vor avea dreptul să voteze pentru prima oară la un scrutin prezidențial.

Potrivit AEP, în țară au fost amenajate 18.968 de secţii de votare pentru alegerile prezidențiale.

AEP aminteşte că, urmare a propunerilor transmise de MAE, realizate pe baza informațiilor și a datelor primite de la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României, au fost înființate 950 de secții de votare în străinătate, cu 35 mai multe față de cele 915 organizate cu ocazia procesului electoral din 9 iunie 2024, în care au fost aleși reprezentanții României în Parlamentul European.

Cele mai multe secţii de votare sunt organizate în Republica Italiană (şi Malta) – 158 de secţii, Regatul Spaniei – 147 de secţii, Regatul Unit – 107 secţii, Republica Franceză (şi Principatul Monaco) – 68 de secţii, Republica Moldova – 59 de secţii, SUA – 48 de secţii, Regatul Belgiei – 29 de secţii, Regatul Ţărilor de Jos – 21 de secţii, a informat MAE.

La fel ca în cazul alegerilor europarlamentare din 9 iunie 2024, din motive obiective, nu vor putea fi organizate secții de votare în: Afganistan (militarii români au fost retraşi din teatrele de operaţiuni), Rostov-pe-Don (oficiul consular este în curs de închidere), Odesa (activitatea oficiului consular este suspendată temporar), Sudan (activitatea misiunii a fost preluată de Ambasada României la Addis Abeba), Venezuela (misiunea diplomatică a fost închisă), Libia (misiunea diplomatică a fost relocată la Tunis) şi Phenian (activitatea misiunii este temporar suspendată), a precizat un comunicat al MAE.

De asemenea, două secţii de votare organizate la alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024 (Freising şi Ludwigsburg din Republica Federală Germania) nu vor mai fi organizate, din cauza lipsei unui spaţiu adecvat care să permită desfăşurarea alegerilor pentru trei tururi consecutive de scrutin. Alegătorii din cele două zone vor putea opta pentru secţii de votare alternative, aflate la distanţe de aproximativ 50 km.

Comparativ cu localităţile în care au fost organizate secţii de votare în străinătate la alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024, pentru alegerile prezidenţiale şi alegerile parlamentare, 51 de secţii au fost mutate în localităţi sau zone apropiate, după consultările cu reprezentanţii comunităţilor de cetăţeni români, ca urmare a inexistenţei unor imobile disponibile pe durata tuturor celor opt zile în care se vor desfăşura alegeri în străinătate.

Totodată, în cazul a 11 secţii de votare, din Finlanda, Republica Franceză, Regatul Spaniei şi Regatul Unit, vor fi utilizate adrese diferite între primul tur al alegerilor prezidenţiale, alegerile parlamentare, respectiv al doilea tur al alegerilor prezidenţiale.

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a adoptat, pe 12 noiembrie, Hotărârea nr. 37/2024, care stabilește condițiile de tipărire a buletinelor de vot ce vor fi utilizate la referendumul local din municipiul București, programat pentru 24 noiembrie 2024. Conform comunicatului AEP, fiecare dintre cele trei buletine de vot, corespunzătoare celor trei întrebări supuse consultării, va avea patru pagini și va fi în format A5, obținut prin plierea unei foi A4.

Întrebările adresate bucureștenilor

Locuitorii Capitalei vor fi invitați să răspundă cu „Da” sau „Nu” la următoarele întrebări:

1. Repartizarea impozitelor și taxelor locale:„Sunteți de acord ca repartizarea între Primăria Municipiului București și Primăriile de Sector a impozitelor pe venit și a taxelor și impozitelor locale colectate de la bucureșteni să fie aprobată de către Consiliul General al Municipiului București?”
2. Emiterea autorizațiilor de construire:„Sunteți de acord ca Primarul General al Municipiului București să emită Autorizațiile de Construire pe întreg teritoriul administrativ al orașului?”
3. Program de educație antidrog în școli:„Sunteți de acord ca Primăria Municipiului București să finanțeze și să implementeze un program de educație pentru sănătate și prevenire a consumului de droguri în toate școlile din București?”

Primele două întrebări au fost propuse de primarul general Nicușor Dan, în timp ce a treia a fost introdusă printr-un amendament al consilierilor PSD, aprobat cu 45 de voturi „pentru”, trei abțineri și un vot „împotrivă”.

Contextul organizării referendumului

Referendumul local din București este programat să se desfășoare simultan cu primul tur al alegerilor prezidențiale, pe 24 noiembrie 2024. Această suprapunere a generat discuții privind dificultățile organizatorice și juridice, președintele AEP, Toni Greblă, avertizând asupra provocărilor pe care le implică organizarea concomitentă a celor două scrutine.

Importanța participării la referendum

Participarea bucureștenilor la acest referendum este esențială, având în vedere că rezultatele vor influența decizii importante privind administrarea orașului. Repartizarea fondurilor între Primăria Generală și cele de sector, centralizarea procesului de emitere a autorizațiilor de construire și implementarea unui program de educație antidrog în școli sunt subiecte care afectează direct viața comunității.

Să vedem dacă va fi pus în aplicare…

… fiindcă răspunsurile pot fi anticipate cu ușurință. Aprobarea buletinelor de vot de către AEP reprezintă un pas important în organizarea referendumului local din București. Este responsabilitatea cetățenilor să se informeze și să participe activ la acest proces democratic, contribuind astfel la modelarea viitorului orașului lor.

Ce acte sunt necesare

Alegătorii vor prezenta un act de identitate valabil în ziua votării, emis de statul român, respectiv unul dintre următoarele documente: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare).

Potrivit BEC, sunt considerate buletine de vot valabile dacă îndeplinesc următoarele condiții, respectiv: ştampila cu menţiunea „VOTAT” este aplicată în interiorul unui singur patrulater; ştampila cu menţiunea „VOTAT” depăşeşte limitele patrulaterului, dar opţiunea alegătorului este evidentă (inclusiv situaţia în care ştampila atinge doar un patrulater); ştampila cu menţiunea „VOTAT” este aplicată în interiorul unui patrulater, dar pe buletinul de vot sunt înscrise diverse menţiuni ale alegătorului (votul este considerat valabil indiferent de menţiunile înscrise pe buletinul de vot); ştampila cu menţiunea „VOTAT” este aplicată în interiorul unui patrulater, dar pe buletinul de vot alegătorul a aplicat una sau mai multe ştampile fără să atingă vreun alt patrulater.