„Fluierele morții” folosite de azteci au un impact surprinzător asupra creierului uman

Un studiu recent a dezvăluit modul în care fluierele ritualice utilizate de azteci, cunoscute sub denumirea de „fluierele morții”, influențau creierul uman, activând zone responsabile de emoții și percepții simbolice. Aceste instrumente misterioase erau folosite în ceremonii legate de moarte, inclusiv în sacrificii umane, și ar fi putut avea un rol important în pregătirea spirituală a victimelor.

Fluierele ritualice aztece, numite și „fluierele morții”, create din lut și modelate în formă de craniu, măsurau între 3 și 5 centimetri. Ele aveau un design unic, fără echivalent în alte culturi precolumbiene, și ar putea reprezenta Mictlantecutli, zeul lumii de apoi din mitologia aztecă. Arheologii au descoperit astfel de fluiere în mormintele unor persoane despre care se crede că au fost victime ale sacrificiului uman.

Conform cercetătorului Sascha Früchholz, de la Universitatea din Zurich, aceste instrumente produceau un sunet extrem de strident, descris adesea ca un „țipăt uluitor”, conform Live & Science. Studiul sugerează că fluierele aveau un impact profund asupra ascultătorilor, evocând un puternic sentiment de urgență și teamă.

Cum răspunde creierul la sunetul fluierelor morții

Pentru a înțelege efectele acestor sunete asupra creierului, cercetătorii au analizat reacțiile neurologice ale unui grup de 70 de participanți care au ascultat peste 2.500 de mostre sonore generate de fluiere autentice și reproduceri moderne. În timpul experimentelor, cercetătorii au observat activarea zonelor cerebrale responsabile de emoții și semnificații simbolice.

Această descoperire arată că fluierele nu erau doar instrumente muzicale, ci și mijloace ritualice puternice, utilizate pentru a amplifica impactul emoțional al ceremoniilor. Cercetătorii sugerează că sunetul ar fi putut fi folosit pentru a intensifica frica sau respectul în fața morții, fie în rândul victimelor sacrificiului, fie al audienței ceremoniale.

Contextul ritualic în care erau folosite fluierele morții

În cultura aztecă, ceremoniile legate de sacrificii umane aveau o semnificație profund spirituală, iar sunetele fluierelor ar fi avut rolul de a marca trecerea sufletelor în Mictlan (Mictlan era în mitologia aztecă cel mai de jos nivel, al nouălea, din lumea de apoi, care se găsea undeva departe în nord). Aceste sunete înspăimântătoare ar fi putut simboliza eliberarea sufletului sau contactul cu divinitățile.

„Fluierele în formă de craniu ar fi putut fi folosite pentru a speria o victimă sau pentru a crea o atmosferă de solemnitate în fața publicului ceremonial”, au explicat cercetătorii în studiul publicat în revista Communications Psychology. Totuși, autorii recunosc că studiul are limitări, întrucât reacțiile psihologice și neurologice ale populației aztece nu pot fi replicate direct.

Deși cercetătorii nu pot explora direct impactul acestor fluiere asupra oamenilor din vechea civilizație aztecă, studiul scoate în evidență universalitatea răspunsurilor umane la sunete înfricoșătoare. Acest lucru deschide noi perspective asupra modului în care sunetele erau folosite pentru a comunica semnificații profunde în contexte ritualice.