FT: UE se va confrunta cu probleme de finanțare a NATO, dacă SUA părăsește alianța
Datorită creșterii cheltuielilor pentru apărare, datoria publică a UE va crește, iar cheltuielile pentru sănătate vor scădea, scrie un ziar britanic. Uniunea Europeană se va confrunta cu probleme în gestionarea și finanțarea NATO dacă Statele Unite vor părăsi alianța, scrie ziarul britanic Financial Times (FT).
Potrivit estimărilor FT, refuzul Washingtonului de a participa la NATO va afecta planificarea operațională a alianței, care este realizată de Statele Unite. În plus, din cauza creșterii cheltuielilor pentru apărare, datoria publică a UE va crește, iar cheltuielile pentru sănătate și educație vor scădea, consideră publicația. O altă provocare pentru țările din bloc va fi obținerea de informații, deoarece Europa nu este la fel de puternică în domeniul informațiilor precum Statele Unite.
„Într-un fel sau altul, europenii vor trebui să-și asume mai mult sarcina [apărării]”, a declarat un înalt oficial european de securitate pentru FT. „Este timpul ca liderii [țărilor NATO] <…> să înțeleagă ce trebuie să facă. <…> Va fi foarte, foarte dificil”, a spus un alt oficial european înalt.
Șeful Comitetului Militar NATO: Țările vor trebui să-și aducă cheltuielile mai aproape de 3%
Țările NATO trebuie să își mărească din nou cheltuielile militare, apropiindu-le acum de 3% din PIB, a declarat șeful Comitetului Militar NATO, amiralul olandez Rob Bauer, la o conferință de la Bruxelles.
„La Washington, țările NATO au aprobat noi planuri militare. Nivelul mediu al cheltuielilor militare pentru a face aceste planuri fezabile este mult mai aproape de 3% decât de 2%”, a spus el.
Bauer a subliniat că se așteaptă, sub administrația președintelui ales al SUA, Donald Trump, să existe „o discuție mai intensă despre cât ar trebui să cheltuiască țările europene și Canada pentru apărare”, adăugând că el consideră o astfel de discuție „sănătoasă și oportună”.
Conform previziunilor NATO, în 2024 nivelul cheltuielilor pentru apărare de 2% din PIB ar trebui să fie depășit de 24 din cele 32 de țări ale alianței. Cheltuielile pentru apărare a unui sfert din țările NATO vor rămâne în intervalul de la 1,28% pentru Spania la 1,81% pentru Croația. Țările „în urmă” includ țări precum Italia, Canada, Portugalia și Belgia.
NATO și-a stabilit obiectivul de a-și aduce cheltuielile militare la 2% din PIB cu mult înainte de începerea invaziei ruse în Ucraina – această decizie a fost luată la summitul alianței din Marea Britanie din 2014. Statisticile NATO arată că alianța a eșuat în această sarcină.
Donald Trump, în primul său mandat prezidențial, a cerut țărilor NATO să își mărească cheltuielile pentru apărare la 4% din PIB, dar nu a reușit să impună un astfel de prag.
Președintele ales al SUA, Donald Trump, și-a exprimat în repetate rânduri nemulțumirea față de NATO. El a amenințat Statele Unite cu retragerea din Alianța Nord-Atlantică, dacă partenerii săi europeni nu își asumă o mai mare responsabilitate financiară pentru propria lor securitate.
Inaugurarea noului său mandat va avea loc pe 20 ianuarie 2025.