Unde au dispărut jumătate din voturile nule de la europarlamentare?
În ciuda apelurilor la boicot din partea unor partide sau personalități neafiliate, numărul voturilor nule în primul tur al alegerilor prezidențiale a fost de numai 223.000 față de 488.000 la europarlamentare.
Alegerile europarlamentare, comasate cu cele locale, au permis accesul tuturor formațiunilor importante, lipsind incidentele din cursa pentru Cotroceni, când accesul Dianei Șoșoacă (ȘOS) și Răzvan Constantinescu (PPR) a fost blocat de BEC sau CCR.
În condițiile în care accesul a fost liber iar apelul la boicot a lipsit aproape cu desăvârșire, un număr de 488.551 voturi au fost anulate din diferite motive, după cum rezultă din procesul verbal întocmit de BEC.
Poate au fost erori materiale, precum ștampile puse în afara pătrățelului cu numele canditatului, poate au fost voturi de protest.
În primul tur al alegerilor prezidențiale numărul voturilor nule s-a subțiat brusc, până la 223.132, potrivit BEC, asta în ciuda apelurilor la boicot din partea SOS (Diana Șoșoacă s-a filmat chiar punând ștampila în cabina de vot într-o căsuță cu numele ei pe care singură o desenase), PPR sau altor personalități neafiliate politic.
De exemplu, Adrian Sârbu, influentul patron al Mediafax, îndemna electoratul său să voteze „în alb” pe 20 noiembrie, într-un apel găzduit chiar de Mediafax. „Acești candidați de pe buletinele de vot nu merită și nu te reprezintă. Votul din acest an trebuie să fie exclusiv pe alb” sublinia Sârbu.
Ei bine, cu toate aceste apeluri la boicot și vot „alb”, numărul voturilor nule s-a înjumătățit față de alegerile europarlamentare, ceea ce ridică mari semne de întrebare privind metamorfoza lor recentă.