Invazia tăcută și sigură a Chinei în economia și viața românilor

România este ținta unei invazii economice subtile, dar tot mai vizibile, din partea Chinei. Nu este vorba doar despre o expansiune comercială sau despre produse la prețuri mici, ci despre un proces sistematic, aproape invizibil, care vizează nu doar economia locală, dar și viața cotidiană a românilor. De la prezența gigantului  TikTok până la controlul tot mai mare al pieței de energie sau comerț online, influența Chinei în România devine din ce în ce mai greu de ignorat.

TikTok și problemele de securitate națională

Un exemplu semnificativ al acestei invazii economice tăcute este TikTok, aplicația de socializare care a cucerit rapid România. Cu aproximativ 7,4 milioane de utilizatori români, TikTok nu mai este doar o aplicație de divertisment, ci și un instrument prin care China captează informații despre comportamentele și preferințele românilor. Deși TikTok susține că datele utilizatorilor români sunt stocate în Europa și în Statele Unite, legea națională a informațiilor din China, adoptată în 2017, prevede că orice organizație trebuie să coopereze cu activitățile de informații ale statului chinez. Conform legislației chineze, „orice organizație” este obligată să ajute autoritățile guvernamentale în colectarea de informații, iar organizațiile relevante nu pot refuza să colecteze dovezi pentru o investigație. Astfel, se ridică întrebări majore cu privire la protecția datelor utilizatorilor români și la siguranța acestora în fața posibilelor intenții ale statului chinez de a accesa aceste informații.

În ciuda acuzațiilor constante din partea guvernelor occidentale, inclusiv a celor din Statele Unite, privind posibile activități de spionaj desfășurate prin intermediul TikTok, autoritățile române nu au luat măsuri semnificative pentru a proteja datele cetățenilor săi. De asemenea, nu putem ignora legăturile istorice ale unor politicieni români cu China. Fostul șef al ANCOM și actualul ministru al transporturilor, Sorin Grindeanu, a avut în trecut un comportament pro-chinez, exprimându-și public susținerea pentru Huawei, compania chineză acuzată de spionaj în Occident. În plus, Grindeanu a acordat un interviu agenției de stat chineze Xinhua, în care lăuda Huawei, în ciuda preocupărilor de securitate din multe țări europene și din Statele Unite.

Prezența Chinei în sectorul energetic

China este, de asemenea, activă pe piața energetică românească. Astronergy Solar, subsidiară a gigantului chinez Chint, a preluat un proiect solar românesc în județul Hunedoara, în comuna Băcia, cu o capacitate instalată de 55 MW și o valoare estimată de 139 milioane de lei. Aceasta nu este o investiție izolat, ci face parte dintr-un plan mai larg al Chinei de a prelua controlul asupra pieței de energie regenerabilă din România. Chint este activ pe piața locală din 2000 și a construit deja numeroase parcuri fotovoltaice în diverse colțuri ale țării, obținând finanțări de zeci de milioane de euro prin credite de la China Development Bank Corporation, o bancă de stat chineză.

06:17 • ACTUALITATE

China este nervoasă în legătură cu evoluția relațiilor Rusiei cu Coreea de Nord

11:03, 26.11.2024 • ECONOMIE

Huawei dorește discuții cu Guvernul României

Invazia în domeniul logistic

China a pătruns și în domeniul logistic din România prin compania Logicor, deținută de China Investment Corporation (CIC), un fond suveran de investiții al statului chinez. Logicor a finalizat recent primele două clădiri din Parcul Logistic Logicor Bucharest III Pallady, care totalizează o suprafață de 41.500 mp, inclusiv spații de depozitare și birouri. Parcul logistic Pallady face parte dintr-o rețea mai mare de centre logistice deținută de Logicor în întreaga Europă și devine un nod important pentru distribuirea de produse, inclusiv în România. Printre chiriile acestei platforme se numără nume mari precum Coca-Cola, Heineken, IKEA, și DPD.

De asemenea, Logicor  a achiziționat un teren de 4,6 hectare de la retailerul de jucării Jumbo. Acest teren, situat la ieșirea din Pallady către Autostrada Soarelui, a fost cumpărat într-o tranzacție intermediată de firma de consultanță imobiliară Colliers. Achiziția consolidează poziția Logicor în zona de est, unde deține și primul hub logistic last-mile din București.

Logicor mai deține un teren de 8,2 hectare în apropierea depozitului de materiale Arabesque din estul Bucureștiului. În acest moment, portofoliul Logicor România însumează peste 300.000 de metri pătrați de spații de depozitare de clasa A, având chiriași de renume precum IKEA, Coca-Cola, DPD, Profi Rom Food, Heineken și CTDI.

Shenzhen Topband se extinde

Shenzhen Topband, un lider global în producția de controlere electronice inteligente, își consolidează prezența în România prin extinderea unei fabrici deja inaugurate în 2023, aflată în localitatea Remetea Mare, județul Timiș. Aceasta face parte dintr-un proiect ambițios de expansiune a companiei chineze pe piața europeană, care include și angajarea unui număr semnificativ de persoane. Conform planurilor, până în 2028, Topband intenționează să crească numărul angajaților din România la 1.000 de la 190 câți sunt în prezent.

Topband, fondată în 1996 în Shenzhen și listată pe Bursa de Valori Shenzhen din 2007, se numără printre cei mai mari furnizori globali de soluții inteligente de control, având la nivel mondial peste 9.000 de angajați. Compania se află într-un proces continuu de expansiune, iar fabrica din Timișoara joacă un rol esențial în strategia sa de creștere. Cu o evaluare de aproximativ 2 miliarde de dolari, Topband este un jucător important pe piețele internaționale, oferind soluții inovative în domeniul controlului electronic pentru o varietate de industrii.

În cadrul acestei expansiuni, Topband a beneficiat de un ajutor de stat în valoare de 5,38 milioane de euro în 2022, în schimbul angajării unui număr semnificativ de persoane. Potrivit acordului, compania s-a angajat să creeze 584 de locuri de muncă, ceea ce subliniază angajamentul Topband față de dezvoltarea economică a regiunii și sprijinul acordat pieței muncii din România. Proiectul include nu doar crearea de locuri de muncă, dar și o contribuție semnificativă la transferul de tehnologie și know-how din partea unui gigant global în domeniul electronicii.

Chinul chinezilor pe șantierele patriei

Pe de altă parte, investițiile chineze în infrastructura din România nu sunt lipsite de dificultăți. Un exemplu relevant este situația șantierului centurii Zalău, un proiect de infrastructură important pentru județul Sălaj, unde lucrările întârzie semnificativ. Centura, ce ar trebui să fie un drum modernizat de 5,5 kilometri, cu o bandă pe sens, este realizată de compania chineză Synohydro, însă, deși termenul de finalizare a fost stabilit pentru martie 2023, lucrările sunt încă departe de a fi finalizate.

De asemenea, pe Lotul 3 DN2 (Afumați) – DN3 (Cernica), unde lucrările sunt executate de China Civil Engineering Construction Corporation, ritmul de progres a fost extrem de lent, iar blocajele în implementare sunt evidente. Deși contractul de execuție a fost semnat în martie 2023, la prețul de aproximativ 398 milioane de lei, lucrările se află în urmă față de termenul estimat, iar criticile legate de lipsa de avans și de întârzierea plăților către angajații locali sunt tot mai frecvente.

Această întârziere a lucrărilor și problemele asociate cu proiectele de infrastructură executate de firme chineze au ridicat semne de întrebare cu privire la capacitatea acestora de a respecta termenele și promisiunile contractuale. În cazul lotului de drum de la Zalău, de exemplu, construcția a fost suspendată temporar la începutul anului 2023, iar recent filmările cu drona au relevat un progres minim, ceea ce sugerează că întârzierile ar putea continua.

Comerțul online

În domeniul comerțului online, China își extinde influența rapid pe piața românească prin platforme de comerț online precum Temu, Shein și Trendyol. Aceste platforme, deși nu au o prezență fizică în România, au reușit să câștige rapid teren datorită prețurilor extrem de scăzute și unei logistici eficiente. Temu, de exemplu, a devenit deja lider pe piața din Ungaria și a pătruns și pe piața românească, oferind o gamă largă de produse, de la haine și încălțăminte până la electronice și produse pentru casă. Marketingul agresiv și reducerile substanțiale sunt instrumentele cheie care le permit acestor platforme să atragă milioane de clienți români.

Shein, o altă platformă chinezească, cunoscută pentru hainele ieftine, a reușit să devină extrem de populară în România, fiind deja un nume familiar pentru milioane de tineri români. De asemenea, Trendyol, platforma de comerț online turcească ce este controlată majoritar de gigantul chinez Alibaba, își consolidează rapid poziția pe piața românească. Trendyol a deschis recent un centru logistic regional în România, ceea ce îi va permite să răspundă rapid cerințelor pieței și să ofere produse la prețuri mici, cu livrare rapidă.

În felul acesta, avem acest direct la chinezării.

Industria auto

În sectorul auto, China a început să își facă simțită prezența și în România. Mărci precum MG, Geely, Leapmotor și Lynk&Co au intrat pe piața locală, iar BYD, cel mai mare producător chinez de automobile electrice, se află, de asemenea, pe cale de a-și extinde prezența în România. În ciuda unui context economic mai puțin favorabil pentru piața auto, investițiile chinezești în industria auto românească sunt semnificative. De exemplu, marca MG a reușit să înregistreze vânzări bune, în special datorită modelului hibrid ZS, un SUV cu succes mare pe piața europeană.

În același timp, LUXSHARE, o companie chineză, a cumpărat pachetul majoritar al producătorului german de cabluri auto Leoni, care are mai multe unități de producție în România, cu mii de angajați. Aceasta este doar o altă dovadă a influenței economice tot mai puternice a Chinei în economia românească, prin achiziții strategice care vizează sectoare cheie precum producția de componente auto și energie regenerabilă.

Cele mai mari companii chinezești prezente în România

Huawei, gigantul chinez în domeniul telecomunicațiilor și tehnologiei, este una dintre cele mai importante companii din China care activează pe piața din România. Prezentă în țara noastră încă din 2003, când a început să furnizeze produse IT destinate consumatorilor, Huawei a reușit să își construiască treptat o rețea complexă de afaceri și să își extindă operațiunile pe diverse segmente.

În 2007, compania a înființat filiala locală, Huawei Technologies SRL, consolidându-și prezența pe piața românească. Unul dintre pașii importanți a fost deschiderea în 2010 a diviziei Enterprise Business Group, dedicată soluțiilor IT pentru companii, urmată în 2012 de crearea Global Service Center, un centru de suport tehnic global pentru clienții și partenerii Huawei. Acesta a devenit unul dintre cele mai importante centre de acest tip din Europa de Sud-Est.

Mai târziu, în 2018, Huawei a înființat Human Resources Shared Services Centre, un centru regional ce furnizează servicii de resurse umane. Huawei a avut un impact semnificativ asupra economiei României, contribuind cu 219 milioane de euro la PIB-ul țării, conform unui studiu realizat de Oxford Economics în 2018. De asemenea, compania a creat mai mult de 2.200 de locuri de muncă directe și alte 4.000 în rețeaua de parteneri de afaceri.

În 2023, Huawei Technologies a raportat o cifră de afaceri de aproximativ 1,6 miliarde de lei, înregistrând un profit net de 55,4 milioane de lei și având aproximativ 670 de angajați. Huawei continuă să fie un jucător important pe piața locală, contribuind atât la dezvoltarea sectorului de telecomunicații, cât și la crearea de locuri de muncă și la creșterea economică.

Eurosport DHS și alte companii 

Alături de Huawei, o altă companie chineză remarcabilă prezentă în România este Eurosport DHS, un producător de biciclete din Deva, înființat în 2004. La început, compania a fost deținută exclusiv de investitori români, însă în prezent este controlată de un grup de investitori chinezi și germani. Fabrica din Deva, deschisă în 2006, produce o gamă largă de biciclete și echipamente de fitness, și se numără printre cei mai mari jucători din industrie pe piața românească.

În 2023, Eurosport DHS a înregistrat o cifră de afaceri netă de 232 de milioane de lei și un profit net de 10,2 milioane de lei. Compania produce biciclete pentru diverse segmente, de la modelele de oraș până la mountain bikes și biciclete electrice. De asemenea, Eurosport DHS produce și echipamente de fitness și produse pentru copii, având o rețea extinsă de distribuție.

Citește și: DHS va fabrica mașini electrice la Deva

Un alt jucător chinez în România este ZTE, o companie chineză de tehnologie din domeniul telecomunicațiilor, activă pe piața românească din 2007. ZTE România se ocupă cu furnizarea de echipamente de telecomunicații, produse pentru internet și date, precum și telefoane mobile. În 2023, ZTE România a raportat o cifră de afaceri de 79 milioane de lei și un profit net de aproape 1 milion de lei.