Primul tur al alegerilor prezidențiale ar putea fi reluat. Politolog: Nu e o dispoziție foarte corectă, așa spune legea

Decizia Curții Constituționale a României (CCR) de a solicita renumărarea voturilor din primul tur al alegerilor prezidențiale a stârnit discuții ample despre implicațiile legale și practice ale acestei hotărâri. Politologul Radu Carp, într-o intervenție la Euronews România, a analizat implicațiile procesului, subliniind complexitatea și posibilele efecte asupra calendarului electoral.

Decizia CCR și efectele legislative asupra procesului electoral. Primul tur poate fi reluat

CCR a solicitat renumărarea voturilor din primul tur, iar Radu Carp a explicat că Legea 370/2004, care reglementează alegerile prezidențiale, prevede în mod clar ce se întâmplă dacă ordinea candidaților pentru turul al doilea este modificată: întregul tur întâi trebuie reluat. Politologul a evidențiat că această prevedere este neobișnuită și poate crea complicații majore, dar reprezintă o obligație legală.

El a subliniat că reluarea întregului tur întâi implică un proces logistic amplu, ceea ce ridică întrebări despre capacitatea Biroului Electoral Central (BEC) de a gestiona situația.

17:12 • ALEGERI

Primele concluzii după ședința CSAT: Au existat atacuri cibernetice la alegerile prezidențiale

17:03 • ALEGERI

Tik Tok încearcă s-o scalde

„Cred că nici cei de la BEC, în momentul de față, nu știu cum să procedeze cu aceaată renumărare, pentru că nu e vorba doar de secțiii de votare și președinți, ci și de membri și de reprezentanții partidelor în aceste secții. Deci noi vorbim practic de câteva zeci de mii de persoane care au semnături pe acele procese verbale, care trebuie reconvocate în 24 de ore.

Nu văd posibil, în 24 de ore, să gestioneze această problemă. Legea 370 menționează, în mod expres, că, în cazul în care se modifică ordinea candidaților pentru turul 2, trebuie reluat întregul tur 1. Asta este. Nu e o dispoziție foarte corectă, din punctul meu de vedere. Așa spune legea”, a spus Radu Carp, la Euronews România.

Provocări administrative și tehnice ale renumărării

Procesul de renumărare este dificil de realizat într-un termen scurt, iar Radu Carp a oferit exemple concrete pentru a ilustra acest lucru. Dacă un vot greșit atribuit unui candidat este descoperit, iar reprezentantul partidului din acea secție refuză să semneze procesul verbal, întregul proces ar putea fi blocat.

Politologul a avertizat că astfel de situații pot extinde durata renumărării de la câteva zile la săptămâni sau chiar mai mult.

El a menționat, de asemenea, că renumărarea poate da startul unor noi contestații. Legea permite candidaților să depună contestații în termen de 24 de ore de la comunicarea rezultatelor renumărării, ceea ce ar putea întârzia și mai mult procesul electoral:

„Renumărarea nu se poate face, fizic, într-o singură zi. Haideți să luăm un caz. Un vot greșit pentru domnul Orban a fost trecut la doamna Lasconi și reprezentantul USR în acea secție de votare nu semnează respectivul proces verbal.

Ce se întâmplă? Se blochează întregul proces de renumărare și evident că durează câteva zile, săptămâni sau mai mult, Adică efectiv nu văd cum se poate face în 24 de ore, în condițiile în care reprezentanții partidelor au și opțiunea să nu semneze procesele verbale”

Consecințe asupra mandatului prezidențial și riscurile unui vid de putere

Un alt aspect important ridicat de Carp este legat de calendarul electoral. El a atras atenția că mandatul actualului președinte expiră în mod automat la împlinirea termenului legal. În cazul în care turul al doilea este organizat târziu în decembrie sau chiar în ianuarie, România s-ar putea confrunta cu o situație fără precedent: un vid de putere la nivelul funcției prezidențiale.

Radu Carp a explicat că această situație nu este acoperită explicit de legislație, deoarece nu se califică drept un caz de imposibilitate de exercitare a funcției, ci unul de expirare a mandatului.

În această eventualitate, CCR ar trebui să interpreteze rapid cine poate prelua prerogativele prezidențiale temporar. Aceasta ar putea genera un nou val de controverse și instabilitate politică.

„Mai este un aspect care trebuie lămurit. Calendarul electoral a mers până la maximum, expiră mandatul actualului președinte și se pune întrebarea: ce se întâmplă în cazul în care se constată că numărarea a fost greșită, se organizează un tur 2 undeva la finalul lunii decembrie și un tur 2 uneva în ianuarie? Apare problema cine exercită, în această perioadă, atribuția de președinte al României. Președintele are un mandat limitat”, a mai precizat politologul.