Primele concluzii după ședința CSAT: Au existat atacuri cibernetice la alegerile prezidențiale
Joi, 28 noiembrie 2024, Palatul Cotroceni a găzduit o ședință extraordinară a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), convocată de președintele Klaus Iohannis. Această reuniune a avut loc în contextul unor multiple sesizări privind fraude electorale și atacuri cibernetice ce ar fi afectat alegerile prezidențiale.
Deși CSAT nu are competențe directe asupra desfășurării procesului electoral, președintele a considerat necesară analiza acestor aspecte, date fiind implicațiile asupra securității naționale.
Atacuri cibernetice asupra procesului electoral
Reprezentanții instituțiilor de apărare, ordine publică și securitate națională au prezentat evaluări detaliate despre riscurile identificate. Potrivit documentelor analizate în cadrul ședinței CSAT, s-a confirmat că au existat atacuri cibernetice îndreptate împotriva infrastructurii IT&C folosite în procesul electoral.
Aceste acțiuni au fost atribuite atât unor actori statali, cât și unor entități non-statale. Federația Rusă a fost menționată ca fiind implicată, având un interes crescut în influențarea agendei publice din România și în destabilizarea coeziunii sociale.
România a fost considerată o țintă prioritară în actualul context de securitate regional, împreună cu alte state de pe Flancul Estic al NATO.
Rolul platformei TikTok în distorsionarea campaniei electorale
Un alt subiect de interes discutat în cadrul ședinței a fost legat de modul în care platforma TikTok a influențat vizibilitatea unui candidat. Analizele au arătat că unul dintre candidați a beneficiat de o expunere semnificativă pe platformă, deoarece TikTok nu l-a recunoscut ca fiind un candidat politic.
Acest lucru a permis promovarea masivă a conținutului său fără restricții, în timp ce ceilalți candidați au avut vizibilitatea diminuată de algoritmii platformei. Mai exact, este vorba despre Călin Georgescu, ce s-a bucurat de un succes răsunător în mediul online.
Mai mult, TikTok nu a respectat obligațiile impuse de Biroul Electoral Central (BEC), refuzând să implementeze marcarea materialelor electorale cu codurile unice de identificare atribuite de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Deși compania a comunicat autorităților române că va respecta aceste cerințe, în realitate, ele nu au fost aplicate.
Tratamentul preferențial acordat unui candidat a generat dezechilibre semnificative în competiția electorală. Vizibilitatea crescută a acestuia, combinată cu diminuarea expunerii celorlalți candidați, a afectat corectitudinea procesului electoral, având un impact direct asupra rezultatului final.
Membrii CSAT au cerut autorităților competente să întreprindă acțiuni urgente pentru clarificarea acestor aspecte. Instituțiile cu atribuții în domeniul securității naționale, cele responsabile de desfășurarea procesului electoral și organele de urmărire penală au fost îndemnate să investigheze situațiile prezentate, în conformitate cu legislația în vigoare.