Georgia: Proteste violente după decizia de amânare a aderării la UE
În noaptea de joi spre vineri, poliţia antirevoltă din Georgia a intervenit în forţă împotriva manifestanţilor care protestau faţă de decizia guvernului de a amâna negocierile de aderare la Uniunea Europeană până în 2028.
Autorităţile au recurs la tunuri cu apă, gaze lacrimogene şi spray-uri cu piper, în timp ce protestatarii încercau să pătrundă în clădirea Parlamentului. Incidentul reflectă tensiunile adânci dintre guvern şi populaţia pro-europeană a ţării, pe fondul unei crize politice şi sociale profunde.
Criza politică și reacțiile violente
Mii de persoane s-au adunat în capitala Tbilisi şi în alte oraşe din Georgia pentru a-şi exprima nemulţumirea faţă de guvernul condus de premierul Irakli Kobahidze. Decizia de a suspenda negocierile cu UE şi de a refuza subvenţiile europene până în 2028 a fost percepută ca o abatere de la cursul pro-occidental al Georgiei.
Confruntările dintre forţele de ordine şi protestatari au escaladat rapid. Potrivit Ministerului de Interne, trei poliţişti au fost răniţi, iar imagini transmise de mass-media locală au arătat protestatari aruncând artificii spre poliţie, strigând „Ruşilor!” şi „Sclavilor!”. De cealaltă parte, forţele de ordine au justificat folosirea violenţei pentru a preveni acte de vandalism şi pentru a menţine ordinea publică.
Decizia guvernului și acuzațiile de trădare
Premierul Irakli Kobahidze a anunţat suspendarea negocierilor pentru aderare, acuzând Uniunea Europeană de „şantaj” şi „insulte”. Totodată, a susţinut că aderarea ar putea afecta economia ţării prin anularea unor acorduri de scutire de vize şi comerciale.
Această decizie a stârnit critici vehemente din partea opoziţiei pro-occidentale şi a preşedintei Salome Zourabichvili, care a declarat că guvernul a declarat „război împotriva propriului popor”. Ghiorghi Vaşadze, un lider al opoziţiei, a numit hotărârea o „trădare” a aspiraţiilor europene ale georgienilor.
Georgia între UE și Rusia
Georgia, cu o populaţie de 3,7 milioane de locuitori, are înscris în Constituţie obiectivul de aderare la Uniunea Europeană. Cu toate acestea, relaţiile cu Bruxelles-ul s-au deteriorat în ultimele luni, după ce UE a acuzat guvernul de la Tbilisi de măsuri autoritare şi apropiere de Moscova. Printre legile controversate adoptate recent se numără restricţii asupra „agenţilor străini” şi măsuri considerate discriminatorii faţă de comunitatea LGBT.
Criticii acuză partidul de guvernământ Visul Georgian că îndepărtează ţara de valorile democratice şi o apropie de Rusia. Aceste tensiuni vin pe fondul unei istorii dificile între cele două ţări, inclusiv războiul din 2008 şi susţinerea rusă pentru regiuni separatiste georgiene.
Susținerea populară pentru UE
Conform sondajelor de opinie, 80% dintre georgieni sprijină aderarea la Uniunea Europeană, iar drapelul UE este un simbol comun pe clădirile oficiale din ţară. Cu toate acestea, deciziile recente ale guvernului ameninţă să rupă această conexiune, provocând îngrijorări atât la nivel intern, cât şi internaţional.
Un oficial al UE a descris decizia de suspendare a negocierilor drept „un impact uriaş”, dar blocul european nu a emis încă o declaraţie oficială. Între timp, preşedintele rus Vladimir Putin a lăudat autorităţile georgiene pentru curajul lor, ceea ce amplifică speculaţiile privind influenţa Moscovei asupra Tbilisi.