Observatorii independenți, excluși de la renumărarea voturilor: îngrijorări privind manipularea procesului electoral

Biroul Electoral Central (BEC) a refuzat cererea organizației civice Funky Citizens de a permite observatori independenți la renumărarea voturilor din primul tur al alegerilor prezidențiale.

Acest refuz ridică semne de întrebare asupra transparenței procesului electoral, în contextul unei proceduri deja învăluite în incertitudine și suspiciuni de manipulare, iar activiștii civici atrag atenția că lipsa unei supravegheri externe ar putea submina legitimitatea întregului proces electoral.

11:49 • POLITICĂ

USR contestă în instanță decizia BEC de renumărare a voturilor la alegerile prezidenţiale

14:06, 27.11.2024 • ACTUALITATE

Unde au dispărut jumătate din voturile nule de la europarlamentare?

Contextul deciziei Curții Constituționale și lipsa de dovezi

Decizia Curții Constituționale (CCR) de a solicita renumărarea voturilor din primul tur al alegerilor a fost luată fără existența unor dovezi concludente care să arate o fraudă electorală sau o greșeală semnificativă în procesul de numărare a voturilor. Nu au fost prezentate înregistrări video sau audio care să sugereze nereguli, iar majoritatea partidelor mari nu au susținut cererea de renumărare, deoarece rezultatele numărătorilor paralele realizate de acestea coincid cu cele oficiale. Astfel, întrebarea firească ridicată de activiștii din societatea civilă este: de ce se impune o renumărare masivă a celor 9,5 milioane de voturi exprimate, în condițiile în care nu există dovezi de fraudă?

În trecut, astfel de cereri de renumărare au fost făcute doar în cazuri extreme, când au existat semne clare de nereguli. De exemplu, în alegerile din 2009, Curtea Constituțională a cerut renumărarea doar a voturilor nule, adică aproximativ 130.000 de buletine, iar acum se cere renumărarea întregului proces de votare. Acest precedent ridică și mai multe întrebări despre scopul real al acestei măsuri, mai ales având în vedere că la alegerile locale din vară, deși au existat dovezi clare de fraude în anumite secții de votare, nu s-a considerat necesar un proces similar de renumărare.

Refuzul observatorilor independenți: Un semnal de alarmă

Una dintre principalele critici aduse de Funky Citizens vizează decizia BEC de a interzice observatorii independenți să asiste la renumărarea voturilor. Această interdicție ridică semne de întrebare asupra transparenței procesului. Potrivit organizației, observatorii ar trebui să fie o garanție a corectitudinii în orice proces electoral, mai ales în condițiile în care renumărarea voturilor se face într-un cadru de incertitudine și suspiciune.

„Ni se pare halucinantă decizia BEC de a nu permite accesul observatorilor independenți în secții la renumărarea voturilor. Acum era momentul pentru maximă transparență”, a declarat organizația, punând în evidență faptul că, în lipsa unor măsuri de supraveghere externe, procesul devine vulnerabil la manipulare, iar încrederea publicului în corectitudinea acestuia poate fi grav afectată.

De asemenea, Funky Citizens atrage atenția asupra unui aspect extrem de important: în cadrul procesului de numărare din ziua alegerilor, fiecare buletin de vot a fost verificat și validat sub supravegherea unui delegat din partea fiecărui partid, iar procesul a fost înregistrat. În schimb, BEC a refuzat să permită filmarea procesului de renumărare. Aceasta ridică întrebări serioase despre intențiile reale ale autorităților și despre protejarea unui proces electoral corect.

Aspectele tehnice ale renumărării: Probleme de siguranță și supraveghere

După ce buletinele de vot au fost numărate în ziua alegerilor, acestea au fost introduse în saci sigilați, pentru a preveni orice manipulare ulterioară. Însă, în procesul de renumărare, s-a descoperit că o parte dintre acești saci nu mai erau sigilați corespunzător. În ciuda acestei nereguli, BEC a decis să continue renumărarea fără a lua măsuri suplimentare pentru a asigura transparența și corectitudinea acestui proces.

Această situație ridică un alt semn de întrebare major: cine garantează că aceste voturi nu au fost manipulate între momentul numărării inițiale și cel al renumărării? BEC a explicat că nu este nevoie de o nouă sigilare a sacilor și că renumărarea se va desfășura ca și cum sacii ar fi fost sigilați corect. Aceasta este o poziție extrem de controversată, mai ales într-un context în care există atât de multe întrebări nerezolvate cu privire la manipularea procesului electoral.

Riscurile manipulării și politizarea procesului de renumărare

Un alt risc major al acestei proceduri este cel al politizării procesului de renumărare. În timp ce numărarea voturilor în ziua alegerilor a fost realizată de personal cu pregătire juridică și fără apartenență politică, în cazul renumărării, persoanele desemnate să efectueze această sarcină sunt angajați ai prefecturilor, adică persoane aflate sub autoritatea directă a guvernului condus de Marcel Ciolacu. Aceasta deschide ușa unor posibile influențe politice asupra procesului, mai ales în contextul în care aceste persoane sunt numite de partidele aflate la guvernare, susține Dani Sandu, bursier postdoctoral la Universitatea din Fribourg.

Renumărarea voturilor are loc acum într-un cadru centralizat, iar numărul de persoane implicate este mult mai mic comparativ cu numărarea din ziua alegerilor. Dacă în secțiile de votare fiecare echipă număra câteva sute sau mii de voturi, acum doar câteva sute de persoane vor fi implicate în renumărarea unui număr mult mai mare de voturi – aproape 9,5 milioane. Fiecare delegat de partid va trebui să monitorizeze până la 100.000 de voturi, iar în condițiile în care aceste delegații sunt singuri și nu au dreptul să aducă observatori externi, riscurile de manipulare devin mult mai mari.

Ce se va întâmpla după renumărarea voturilor?

În ceea ce privește rezultatele renumărării, dacă acestea nu se schimbă semnificativ, Curtea Constituțională va valida procesul de votare și nu va fi necesară o reluare a turului 1. În cazul în care renumărarea duce la schimbări de scoruri, dar clasamentul candidaților rămâne același, procesul va fi, de asemenea, validat. Totuși, dacă renumărarea ar arăta că o fraudă ar fi viciat întregul proces electoral, atunci Curtea ar putea decide anularea turului 1 și organizarea unei noi runde de votare.

În ceea ce privește termenele, Curtea trebuie să se încadreze în perioada limită stabilită pentru validarea alegerilor. Dacă rezultatele renumărării nu sunt disponibile la termenul stabilit, CCR ar putea solicita o prelungire a procesului, dar întregul mecanism rămâne sub semnul întrebării. În acest context, și termenul pentru finalizarea renumărării este extrem de strâns, iar orice întârziere ar putea duce la noi speculații cu privire la validitatea întregului proces.

Întrebări fără răspuns și teama de manipulare

Refuzul BEC de a permite observatori independenți și lipsa de transparență a procesului de renumărare a voturilor ridică semne de întrebare majore asupra integrității alegerilor prezidențiale din România. În absența unui cadru de supraveghere corect și a unui mecanism de control extern, riscurile de manipulare a procesului electoral sunt mult mai mari. Într-un context deja marcat de neîncrederea cetățenilor în instituțiile statului, această decizie nu face decât să adâncească suspiciunile și să pună la îndoială legitimitatea rezultatelor.

Pentru a restabili încrederea publicului în sistemul electoral, autoritățile trebuie să asigure un proces transparent, corect și deschis, care să permită participarea și observarea activă a tuturor celor interesați. Fără un astfel de cadru, întregul proces electoral ar putea fi considerat viciat, iar încrederea în democrația română ar putea fi iremediabil afectată.