CRONICA SĂPTĂMÂNII POLITICE: Cutremur politic, demisii și alegeri pe final de an

Rezultatul voturilor de duminica trecută a lăsat cu gura căscată o lume întreagă, chiar și pe premierul Marcel Ciolacu, pe care toate sondajele l-au situate, imbatabil, pe primul loc pentru turul al doilea al prezidențialelor. În timp ce „bătălia„ în opinia publică și în aceleași sondaje se dădea pentru locul al doilea, „locul lui Ciolacu„ a fost luat de un candidat-meteorit, așa cum a fost calificat de analiști, cu orientări controversate spre Est și care nu vede cu ochi buni apartenența României la structurile europene și euro-atlantice.

Călin Georgescu, necunoscut pentru majoritatea românilor, nu este chiar un necunoscut. El a lucrat în Ministerul de Externe și la ONU, pe probleme de mediu, fiind un nume vehiculat pentru succesoratul lui Mugur Isărescu la șefia Băncii Naționale. Georgescu s-a aflat alături de foștii președinți, Ion Iliescu și Emil Constantinescu în anul 2009, când Clubul de la Roma și-a făcut filiala de la București, intitulată chiar „Clubul de la București„.

Fostul președinte Traian Băsescu a dezvăluit că îl cunoaște pe Călin Georgescu, cu care a avut o discuție în biroul său prezidențial, în 2010, fiindu-i propus pentru funcția de premier.

09:00, 24.11.2024 • POLITICĂ

CRONICA SĂPTĂMÂNII POLITICE

12:00, 17.11.2024 • POLITICĂ

CRONICA SĂPTĂMÂNII POLITICE: Atacuri, controverse și sondaje la vârful cursei prezidențiale

„Visul lui este să ajungă ca Putin. (…) Este produsul societății românești. El s-a format și a lucrat în instituțiile statului român. (…) L-am dat afară. E un șarlatan”, a spus Băsescu.

Candidatul surpriză are conexiuni vechi și profunde și cu gruparea Mazăre din Constanța, ridicând semne de întrebare asupra integrității sale politice.

În 2006, Călin Georgescu a fost adus la Primăria Constanța de către Sorin Strutinsky, un apropiat al lui Radu Mazăre, pentru a implementa „Agenda Locală 21”, un plan de dezvoltare durabilă menit să atragă fonduri europene. Georgescu a fost numit director al acestui proiect, însă angajații primăriei susțin că aportul său a fost mai degrabă simbolic, munca efectivă fiind realizată de echipa locală.

Surse locale sugerează că apropierea dintre Strutinsky și Georgescu provine din legăturile lor cu Serviciul de Informații Externe (SIE) și masoneria, avându-l ca punct comun pe Teodor Meleșcanu, cu care Strutinsky a fondat partidul APR în 1997.

Recent, Călin Georgescu a fost fotografiat alături de George Teșeleanu, ginerele lui Ion Dumitrache, liderul PSD Constanța, și un personaj asociat cu SIE și gruparea Mazăre. De asemenea, Nicolae Mavrodin, cunoscut pentru organizarea protestelor împotriva Guvernului Boc alături de Radu Mazăre, și-a exprimat susținerea pentru Georgescu, consolidând percepția legăturilor sale cu rețeaua Mazăre.

Confuzie și repliere în PSD și PNL ; „Plecăm în munți”1

Partidul Național Liberal a demonstrat o capacitate de adaptare notabilă în fața eșecului electoral. Imediat după anunțarea rezultatelor, conducerea PNL a decis să-l aducă în prim-plan pe Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor, recunoscut pentru eficiența sa administrativă și popularitatea în rândul electoratului. Numele lui Ilie Bolojan era vehiculat pentru funcția de prim-ministru, în cazul în care Nicolae Ciucă ar fi câștigat alegerile prezidențiale.

În contrast, Partidul Social Democrat pare să traverseze o perioadă de confuzie și lipsă de direcție clară după rezultatele nefavorabile din primul tur. Deși Marcel Ciolacu, liderul PSD, a obținut un procent semnificativ de voturi, acesta nu a fost suficient pentru a intra în turul al doilea, ceea ce a generat tensiuni interne și solicitări de reevaluare a strategiei partidului. Ciolacu și-a recunoscut public înfrângerea și a demisionat din funcție, în față, până la noi alegeri, fiind împins europarlamentarul Victor Negrescu.

„Dacă îmi dau eu demisia acum, sunteţi mulţumită? O să ne dăm toţi demisia şi plecăm în munţi, şi închidem PSD-ul. Sunteţi în regulă? Este un eşec, Dumnezeule, este un eşec. Asta e. O să tragem concluziile după, nu acum, în timpul războiului. O să tragem concluziile după data de 9 decembrie”, a declarat președintele Consiliului Național al PSD, Mihai Tudose.

Configurație politică neașteptată

Alegerile parlamentare din 1 decembrie ar putea da naștere unei configurații politice neașteptate în România. Premierul Marcel Ciolacu a declarat că există posibilitatea formării unui guvern alcătuit din PSD, USR și PNL, în funcție de rezultatele scrutinului și de negocierile ulterioare.

Într-o intervenție la sediul central al PSD, Marcel Ciolacu a lăsat deschisă posibilitatea constituirii unui guvern de coaliție care să includă și PNL, și USR, două partide ce s-au aflat frecvent în conflict direct cu social-democrații. Premierul a subliniat că o astfel de discuție va fi relevantă doar după scrutinul parlamentar, reiterând ideea că prioritățile se vor stabili în funcție de configurația politică rezultată din votul alegătorilor.

Un rol central în viitoarea configurație politică îl joacă alegerile prezidențiale. Liderul interimar al PNL, Ilie Bolojan, a anunțat public că partidul său o susține pe Elena Lasconi în turul al doilea, fără a pune condiții. Într-o declarație oferită presei, Bolojan a subliniat angajamentul liberalilor față de o direcție pro-europeană și față de promovarea politicilor de centru-dreapta, considerând-o pe Lasconi drept cea mai potrivită pentru aceste obiective.

Elena Lasconi, candidatul USR, beneficiază astfel de sprijinul deschis al PNL, dar și al foștilor candidați Mircea Geoană și Ludovic Orban, împreună cu formațiunile care îi susțin pe aceștia, precum și de sprijinul partidelor REPER și DREPT.

Ședință extraordinară a CSAT

Președintele Klaus Iohannis a convicat o ședință extraordinară a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), prilej cu care reprezentanții instituțiilor de apărare, ordine publică și securitate națională au prezentat evaluări detaliate despre riscurile identificate. Potrivit documentelor analizate,s-a confirmat că au existat atacuri cibernetice îndreptate împotriva infrastructurii IT&C folosite în procesul electoral. Aceste acțiuni au fost atribuite atât unor actori statali, cât și unor entități non-statale. Federația Rusă a fost menționată ca fiind implicată, având un interes crescut în influențarea agendei publice din România și în destabilizarea coeziunii sociale.

România a fost considerată o țintă prioritară în actualul context de securitate regional, împreună cu alte state de pe Flancul Estic al NATO.

Un alt subiect de interes discutat în cadrul ședinței a fost legat de modul în care platforma TikTok a influențat vizibilitatea unui candidat. Analizele au arătat că unul dintre candidați a beneficiat de o expunere semnificativă pe platformă, deoarece TikTok nu l-a recunoscut ca fiind un candidat politic.

CCR a dispus reverificarea și renumărarea voturilor de la prezidențiale

Plenul Curții Constituționale a examinat două cereri de anulare a alegerilor pentru funcția de președinte al României, desfășurate pe 24 noiembrie 2024, fiind acceptată doar cererea formulată de Cristian Terheș, care a solicitat anularea alegerilor. După analiza detaliată a argumentelor și a reglementărilor în vigoare, Curtea Constituțională a hotărât, cu unanimitate de voturi, să dispună reverificarea și renumărarea tuturor buletinelor de vot, atât a celor valabil exprimate, cât și a celor nule. În plus, instanța a stabilit ca Biroul Electoral Central să înainteze rezultatele acestei reverificări către Curtea Constituțională.

S-ar putea să votăm de Revelion

Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Toni Greblă, a declarat, vineri dimineață, că, în cazul în care Curtea Constituțională a României (CCR) ar invalida primul tur al alegerilor prezidențiale, acesta ar putea fi reprogramat pentru data de 15 decembrie, iar al doilea tur ar urma să aibă loc pe 29 decembrie.

Toni Greblă a subliniat importanța finalizării rapide a procesului de renumărare a voturilor, subliniind că această acțiune este coordonată exclusiv de Biroul Electoral Central și Birourile Electorale Județene.

Românii se prezintă din nou la vot

Campania electorală pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024 s-a încheiat sâmbătă, 30 noiembrie, la ora 07, potrivit Autorității Electorale Permanente.

AEP precizează că pentru acest proces electoral vor fi organizate, pe teritoriul României, 18.968 de secții de votare, iar în străinătate, 950 de secții de votare.

„În țară, votarea la cele 18.968 de secții începe duminică, 1 decembrie 2024, ora 07:00 și se încheie la ora 21:00, cu posibilitatea prelungirii până la ora 23:59 pentru cetățenii care, la ora 21:00, se află în sediul secției de votare, precum și pentru cei care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot”, comunică AEP.

În legătură cu votarea în străinătate, AEP transmite că începe în data de 30 noiembrie 2024 la ora 07:00  ora locală și se încheie la ora 21:00 (ora locală), în timp ce duminică, 1 decembrie 2024, secțiile de votare din străinătate sunt deschise în intervalul orar 07.00-21.00 (ora locală). Pentru fiecare dintre cele două zile de votare din străinătate există posibilitatea prelungirii programului secției până la ora 23:59 pentru cetățenii care, la ora 21:00, se află în sediul secției de votare, precum și pentru cei care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot.