Călin Georgescu este pe primul loc în România, iar asta îngrijorează NATO

Țara, cu o populație de 19 milioane de locuitori, membră NATO de două decenii și gazda unei baze aeriene care se extinde pentru a deveni cea mai mare din Europa, se învecinează cu Ucraina; se uită peste Marea Neagră la Crimeea ocupată de Rusia; a trimis arme și muniții la Kiev; și găzduiește un sistem american de apărare antirachetă Aegis Ashore la Deveselu, în sudul României, unde sunt prezente atât forțele românești, cât și cele americane.

Dar acele legături internaționale sunt dezaprobate de Georgescu, care a condamnat ideea de a avea rachete la Deveselu, considerând acest lucru drept o „rușine” națională. Totodată, Georgescu a militat pentru încetarea ajutorului românesc pentru Ucraina și a afirmat ca am avea nevoie de „înțelepciunea Rusiei” în modelarea politicii externe.

Pe de altă parte, Georgescu insistă că nu vrea să se retragă din alianță.

„Nu vreau să ies din NATO, nu vreau să ies din Uniunea Europeană”, a spus Georgescu săptămâna trecută. „Ceea ce vreau, totuși, este să am o poziție demnă, să nu fiu în genunci acolo. După cum am spus, ar trebui să facem totul în interesul nostru național.”

„Retragerea” din NATO, un obiectiv greu de atins chiar și de un extremist

Chiar dacă Georgescu ar fi înclinat să se retragă din NATO, acesta ar fi un obiectiv dificil de atins întrucât extrema dreaptă nu are majoritate în parlamentul țării. De asemenea, ar putea enerva românii, dintre care 88 la sută susțin apartenența la alianță, potrivit unui sondaj recent.

Însă în sistemul politic în stil francez al României, președintele este șeful statului, comandantul șef al forțelor armate și responsabil de politica externă. Așadar, a avea un sceptic-NATO, în Palatul Cotroceni ar putea crea mari probleme alianței; Georgescu ar putea copia stilul de joc a premierului ungar Viktor Orbán, de exemplu, și ar putea acționa ca un moderator pro-Kremlin în cadrul NATO.

O schimbare politică dramatică la București ar putea submina, prin urmare, rolul României ca unul dintre principalii actori de securitate regională ai alianței militare. Țara este unul dintre cei mai mari cumpărători de tehnică militară ai alianței: cu avioane de luptă F-16 și tancuri de luptă M1 Abrams din America și își propune să deschidă una dintre cele mai mari baze aeriene din NATO. De asemenea, a dislocat trupe atât în ​​Irak, cât și în Afganistan.

Țara a făcut pași spre a fi un furnizor de securitate

Această putere militară în creștere vine pe fondul a peste două decenii de creștere economică rapidă care a transformat țara dintr-un „caz balcanic” într-o națiune din ce în ce mai prosperă, care a depășit chiar vechiul rival Ungaria în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor.

„Rolul României a evoluat foarte mult în ultimii 20 de ani de când a aderat la NATO, iar țara a făcut pași spre a fi un furnizor de securitate și nu doar un consumator de securitate”, a declarat Anca Agachi, analist de politici la think tank-ul RAND.

De la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, în urmă cu aproape trei ani, România a trimis arme, inclusiv un sistem de apărare antiaeriană Patriot , și a ajutat la canalizarea ajutorului internațional către Kiev. De asemenea, se învecinează cu Marea Neagră, unde rușii atacă nave civile și pun mine.

Dronele rusești au trecut prin spațiul aerian românesc în drum spre atacarea Ucrainei, iar pe teritoriul acesteia au fost găsite fragmente de drone.

„Proximitatea față de Ucraina a poziționat România ca un partener logistic vital”, a declarat Antonia Colibasanu, analist geopolitic la Geopolitical Futures, adăugând că România este, de asemenea, un centru de pregătire pentru piloții de F-16 ucraineni.

Descurajarea NATO

Liderii NATO au convenit în martie 2022 să înființeze patru grupuri de luptă multinaționale suplimentare de-a lungul marginii de est a alianței, inclusiv unul condus de francezi în România. Unitatea, staționată la Cincu, va fi modernizată și ridicată la nivelul de brigadă de 4.000 de oameni până anul viitor.  Ea include trupe din Belgia, Luxemburg, Macedonia de Nord, Polonia, Portugalia și SUA.

Pe lângă apărarea antirachetă de la Deveselu, România își propune să cheltuiască 2,7 miliarde de dolari pentru a transforma baza sa aeriană Mihail Kogălniceanu într- una dintre cele mai mari baze ale NATO . Odată ce modernizările vor fi finalizate în 2030, Kogălniceanu va găzdui peste 10.000 de soldați și civili, dintre care unii vor fi mutați de la baza americană Ramstein din Germania.

„Acesta va fi un instrument foarte concret de descurajare pe flancul estic”, a declarat George Scutaru, CEO al think tank-ului New Strategy Center și fost consilier pentru securitate națională al președintelui României.

În primăvara anului viitor, România va găzdui un exercițiu militar la scară largă, numit Primăvara Dacică 2025, care va testa capacitatea Franței de a muta o brigadă pregătită de război în Europa în 10 zile.

Nevoia de modernizare

În prezent, Bucureștiul cheltuiește 2,25% din PIB pentru apărare, peste ținta de 2% a alianței, și își propune să crească cheltuielile militare la 2,5% anul viitor și la 3% în 2026. Scopul este să își modernizeze arsenalul și să înlocuiască echipamentele îmbătrânite ale erei comuniste.

„Avem nevoie de cinci până la 10 ani pentru a aduce trupele și capacitățile la nivelul necesar pentru a reacționa și a descuraja orice război”, a declarat Iulian Chifu, președintele Centrului de Prevenire a Conflictelor și Avertizare Timpurie București și fost consilier guvernamental pentru securitate internațională.

România depinde foarte mult de alte țări pentru arme pentru a-și moderniza forțele.

Bucureștiul este în proces de achiziție a 32 de avioane de luptă Lockheed Martin F-35 Lightning din Statele Unite. De asemenea, are apărare antiaeriană Patriot și Sistemul de rachete de artilerie de mare mobilitate M142 (HIMARS). Anul trecut, România a procurat două nave dragoare (vânători de mine) din Marea Britanie pentru a ajuta la securizarea Mării Negre.

Acesta este unul dintre motivele pentru care România cumpără și arme și din țări non-NATO.

Este în curs de achiziționare a 54 de obuziere autopropulsate K9 Thunder de la Hanwha Aerospace din Coreea de Sud pentru 910 milioane de dolari.

La începutul acestui an, directorii Hanwha Aerospace au declarat pentru POLITICO că România ar putea deveni un centru de producție de arme pentru Europa, Orientul Mijlociu și Africa. Gigantul german al apărării Rheinmetall caută, de asemenea, să construiască o fabrică importantă de pulbere în țară.