Frisoane reci, în ,,curtea” Băncilor Centrale. Criza globală accelerează cumpărările de aur, ca activ de refugiu

Publicat: 05 dec. 2024, 17:34, de George Andrei, în ECONOMIE , ? cititori
Frisoane reci, în ,,curtea” Băncilor Centrale. Criza globală accelerează cumpărările de aur, ca activ de refugiu

Băncile centrale au raportat la nivel global 60 de tone din achiziții nete de aur, în luna octombrie, cea mai mare cantitate înregistrată în ultimul an, arată datele publicate, pe 5 decembrie, de Consiliul Mondial al Aurului (WGC).

Rezerva Bank of India (RBI) a crescut cel mai mult, prin adăugarea unei cantități de aur de 27 de tone, urmată de Turcia și Polonia 17 tone și, respectiv, 8 tone.

Banca Centrală a Republicii Turcia a adăugat la rezerva sa încă 17 tone, înregistrând în octombrie a 17-a lună consecutivă de achiziții nete și cea mai mare cifră lunară înregistrată din decembrie 2023, până în prezent.

În trimestele 2 și 3, Turcia a cumpărat 72 de tone de aur , reprezentând aproximativ 34% din rezervele sale totale.

Banca Națională a Poloniei a înregistrat cumpărări nete de 8 tone, în cursul lunii, a șaptea lună consecutivă de cumpărare netă. Pe total, de anul trecut, Polonia a adăugat 69 de tone de aur, reprezentând 17% din rezervele sale totale. Raportul anual al BNP evidențiază angajamentul său de a acumula aur, banca centrală urmărind o alocare de 20% pe aur, ca procent din activele sale totale de rezervă oficială.

Banca Națională a Kazahstanului a adăugat 5 tone de aur la rezervele sale, după o perioadă de cinci luni de vânzare netă. Kazahstanul a rămas un vânzător net de aur, calculat pe ultimul an, dar vânzările au scăzut cu 4 tone, în 2024.

Banca Națională Cehă (CNB) a adăugat două tone de aur, făcând din octombrie a 20-a lună consecutivă de cumpărare netă. CNB a acumulat 37 de tone de aur în 2024, ridicându-și rezervele totale de aur la 49 de tone.

Kârgâzstanul a adăugat două tone de aur la rezervele sale, aducând achizițiile anuale aproape de 6 tone și făcând din octombrie cea mai mare cumpărare netă lunară înregistrată din septembrie 2023, până în prezent.

Datele puse la dispoziție de Bank of Ghana arată că rezervele sale de aur se ridică acum la 28 de tone. Rezervele de aur ale țării au crescut constant din mai 2023, când s-au situat la puțin sub 9 tone. Ghana a adăugat încă o tonă de aur, în cursul lunii octombrie.

Cererea băncilor centrale rămâne robustă.

Cumpărăturile a-t-d (raportate și neraportate) ajungând la 694 t până în T3 2024 – comparabil cu nivelurile observate în 2022.

În timp ce creșterea prețurilor aurului pare să fi inhibat unele achiziții și să fi determinat vânzări tactice, în ultimele luni, revenirea activității de vânzări, raportată în octombrie semnalează continuarea interesului băncilor centrale de a acumula aur în portofoliile lor de rezervă, potrivit Consiliului Mondial al Aurului (WGC).

Acest lucru reafirmă rolul pe care aurul îl joacă ca activ strategic pentru băncile centrale pentru a gestiona riscurile și a diversifica rezervele.

ETF-urile globale pe aur au înregistrat prima ieșire lunară din aprilie, până în prezent, pierzând 2,1 miliarde dolari, în noiembrie, în Europa, cea mai mare pierdere fiind de 1,2 miliarde dolari, în timp ce America de Nord, cu (+79 milioane dolari) a fost singura regiune care a raportat intrări.

Activele totale gestionate au scăzut cu 4%, până la 274 de miliarde de dolari în noiembrie, dar fluxurile globale ale ETF-urilor din aur au rămas pozitive la 2,6 miliarde de dolari. Deținerile colective au scăzut cu 29 de tone, la 3.215 de tone în cursul lunii noiembrie, inversând cererea lor a-t-zi la negativ (-11 tone)

Lichiditatea pieței globale a aurului a continuat să crească, susținută de tranzacționarea activă cu contracte futures și ETF-uri.

Rezerva de aur a României s-a menținut la 103,6 tone. În condițiile evoluțiilor prețurilor internaționale, valoarea acesteia s-a situat la 8,39 miliarde euro.

România nu a avut bani să cumpere aur de pe piețele internaționale.

Pentru menținerea cursului de schimb stabil, Ministerul Finanțelora plasat pe piața 6 miliarde de euro, din rezerva buffer, pentru situații de criză.