Elena Lasconi: „Serviciile aveau informații de câteva luni”… Cine ne apără de ”apărători”?

În momentul de față știm suficient cât să revenim la întrebarea esențială a momentului: cine ne apără de ”apărători”? Președintele Klaus Iohannis a decis să desecretizeze documentele prezentate în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) din 28 noiembrie 2024. Aceste documente scot la iveală detalii picante despre campania electorală a candidatului independent Călin Georgescu, sugerând o influență rusească demnă de un scenariu de serial politic de succes.

Ce jocuri fac epoleții?

Elena Lasconi, candidata USR la alegerile prezidențiale, a reacționat prompt la desecretizarea documentelor, exprimându-și surprinderea că aceste informații nu au fost făcute publice mai devreme. Ea a subliniat că serviciile de informații dețineau aceste date de luni bune și a sugerat că ar fi fost util ca ele să fie dezvăluite înainte de primul tur al alegerilor. Lasconi a atras atenția asupra similitudinilor dintre metodele folosite în campania lui Georgescu și tacticile rusești observate în alte țări din regiune.

Călin Georgescu: „O disperare masivă a sistemului”

De cealaltă parte a baricadei, Călin Georgescu a respins acuzațiile, catalogând desecretizarea documentelor drept „o disperare masivă a sistemului”. El a negat orice legătură cu persoanele menționate în rapoartele CSAT și a sugerat că acțiunile autorităților sunt motivate de panică în fața ascensiunii sale politice.

Parchetul General și DIICOT intră în scenă

După dezvăluirea acestor informații, Parchetul General s-a autosesizat, investigând posibile infracțiuni electorale și de spălare a banilor legate de campania lui Georgescu. De asemenea, a solicitat DIICOT să demareze propria anchetă, având în vedere gravitatea acuzațiilor și potențialele implicații asupra securității naționale.

Campania pe TikTok: un deja-vu rusesc

Documentele declasificate relevă că strategia de promovare a lui Călin Georgescu pe TikTok seamănă izbitor cu campaniile orchestrate de Rusia în Ucraina. Utilizarea unei firme-fantomă din Africa de Sud pentru a plăti peste 100 de influenceri și investiția de peste un milion de euro în promovare ridică semne de întrebare cu privire la sursa acestor fonduri și la obiectivele reale ale campaniei.

Reacții internaționale: Germania și NATO în alertă

Dezvăluirile au stârnit reacții și pe plan internațional. Ministerul de Externe al Germaniei a avertizat că Rusia încearcă să dezbine România și să submineze unitatea UE și NATO, subliniind pericolul ingerințelor străine în procesele democratice.

E bizar și greu de înțeles…

Serviciile secrete românești par să joace un rol ambiguu în fața amenințărilor la adresa democrației noastre. Deși menirea lor este să ne protejeze de influențe externe maligne, recentele dezvăluiri privind campania electorală a lui Călin Georgescu ridică semne de întrebare asupra eficienței și transparenței acestor instituții.

Jocul umbrelor: serviciile secrete și influența rusească

Conform unor surse din comunitatea de informații, serviciile secrete rusești încearcă să se implice în alegerile din România, utilizând metode similare celor aplicate în Republica Moldova, unde au fost identificate fraude majore în favoarea unui candidat pro-rus.

Cu toate acestea, reacția serviciilor noastre de informații a fost, în cel mai bun caz, întârziată. Deși dețineau informații despre aceste ingerințe de luni de zile, ele au ales să le facă publice abia după primul tur al alegerilor prezidențiale.

Mizele ascunse: cine veghează la integritatea democrației?

Această întârziere ridică întrebări legitime: sunt serviciile secrete cu adevărat dedicate protejării democrației sau există alte interese la mijloc? Istoricul Armand Goșu sugerează că persoane din serviciile românești, trimise în trecut în Moldova, au fost preluate de ruși și rechemate în țară pentru a manipula alegerile după rețeta rusească.

Dacă aceste afirmații sunt adevărate, ne confruntăm cu o infiltrare profundă a intereselor străine în însăși structura care ar trebui să ne apere.

Transparența: când vom scăpa de mitul Securității?

Lipsa de transparență a serviciilor secrete nu este o problemă nouă în România. De-a lungul timpului, au existat numeroase acuzații privind implicarea acestora în politică și economie, acțiuni care subminează încrederea publicului și integritatea proceselor democratice.

Pentru a proteja democrația, este esențial ca aceste instituții să fie supuse unui control civil real și să fie limitate la rolul lor de bază: asigurarea securității naționale, fără a interveni în jocurile politice.

Cine ne apără de apărători?

Într-o lume în care amenințările hibride devin tot mai sofisticate, serviciile secrete joacă un rol crucial în protejarea democrației. Cu toate acestea, când aceste instituții devin opace și își depășesc atribuțiile, ele însele pot deveni o amenințare. Este imperativ să cerem transparență și responsabilitate din partea lor, asigurându-ne că acționează în interesul cetățenilor și al democrației, nu al unor mize ascunse.