Șeful Consiliului Fiscal, despre problemele României. Cheia succesului, democrația și stabilitatea economică: Iliberalismul nu trebuie să acapareze viaţa societăţii româneşti

România se află într-un punct critic al evoluției sale economice și politice, marcat de provocări interne și externe. În cadrul Raportului de analiză a convergenței „România – Zona Euro Monitor”, academicianul Daniel Dăianu, președinte al Consiliului Fiscal, oferă o radiografie detaliată a problemelor cu care se confruntă țara, subliniind necesitatea menținerii democrației, a stabilității economice și a unei abordări strategice pe termen lung.

Șeful Consiliului Fiscal: democrația sub presiune în Europa și România

Daniel Dăianu, șeful Consiliului Fiscal,  a evidențiat faptul că rundele electorale recente din România reflectă un val de frustrare similar cu cel resimțit în alte state europene. În multe dintre acestea, partidele tradiționale au fost penalizate de alegători, pe fondul unor nemulțumiri legate de politici publice percepute ca fiind ineficiente.

Cu toate acestea, Dăianu avertizează că aceste circumstanțe nu trebuie să conducă la abandonarea democrației sau la o deriva spre iliberalism, care ar putea afecta grav societatea românească și procesul său politic.

07:39, 23.10.2024 • ECONOMIE

Daniel Dăianu: ”Supraevaluarea leului trebuie să fie rezolvată prin dinamica superioară de productivitate, nu printr-o depreciere forțată”

Un capitol important al raportului este dedicat dezechilibrelor economice majore ale României. Deficitul bugetar al țării este estimat să depășească 8% din PIB în 2024, în condițiile unei rectificări bugetare recente care a plasat această valoare la 7,9%, mult peste ținta inițială de 5%. De asemenea, deficitul de cont curent este prognozat să atingă un nivel similar, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea modelului economic actual.

Creșterea cererii interne, alimentată de majorările pensiilor și salariilor, a fost acoperită în mare parte prin importuri, ceea ce a contribuit la adâncirea dezechilibrului contului curent. În plus, ritmul de creștere economică a încetinit, fiind estimat la doar 1,5% în 2024. Disparitățile economice dintre mediul urban și cel rural persistă, subliniind nevoia de măsuri care să atenueze aceste decalaje.

„Rundele electorale de la noi au rezonat cu valul de frustrare din multe state europene unde partide mainstream au fost penalizate. Politici economice/publice pot fi mai mult sau mai puţin bune, aşa cum se întâmplă şi în alte ţări din UE. Dar aceasta nu înseamnă să se renunţe la democraţie. Iliberalismul nu trebuie să acapareze viaţa societăţii româneşti şi procesul politic. Dezechilibrul macroeconomic este o mare problemă a României.

Deficitul bugetar este posibil să depăşească în acest an 8% din PIB (ultima rectificare bugetară plasează deficitul cash la 7,9% din PIB, mult peste cifra iniţială din proiectul de buget, de 5% din PIB). În pofida progreselor economice din ultimele două decenii (ex.: venitul/locuitor ajuns la circa 80% din media UE la paritatea puterii de cumpărare), probleme mari persistă; proeminent este dezechilibrul bugetar foarte mare, la care se adaugă cel din balanţa contului curent.

În 2024, deficitul de cont curent este probabil să treacă dincolo de 8% din PIB, depăşind pe cel bugetar. Avem aici o situaţie aparent stranie, fiindcă adâncirea deficitului de cont curent are loc în condiţiile unei încetiniri a economiei – creşterea reală a PIB în acest an fiind probabil în jur de 1,5%.

Mare parte din creşterea cererii interne (stimulată de creşteri de pensii şi venituri/salarii) a fost acoperită de importuri. Discrepanţe mari rămân între mediul urban şi cel rural”, explică Daniel Dăianu, în Raportul de analiză a convergenţei „România – Zona Euro Monitor” nr.17/2024 – „Incertitudini sporite de contextul general tot mai complicat”.

Perspective post-PNRR și priorități bugetare

Daniel Dăianu atrage atenția că Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) se va încheia în 2026, ceea ce va reduce semnificativ resursele externe disponibile. În acest context, el subliniază importanța creșterii investițiilor din resurse interne, atât publice, cât și private.

România trebuie să își consolideze economia pentru a face față noilor provocări europene, inclusiv modificările bugetului Uniunii Europene, care ar putea aloca mai multe fonduri pentru apărare, inovare și decarbonizare, în detrimentul politicilor de coeziune.

Academicianul subliniază importanța intrării depline a României în spațiul Schengen, ceea ce ar reprezenta o confirmare a apartenenței la valorile europene. Totodată, perspectiva aderării la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) este privită ca un pas pozitiv pentru țară.

„Planul bugetar structural pe termen mediu (PBSTM) necesită detalii în plus privind corecţia macroeconomică. Noul Guvern, ce va fi format după alegerile parlamentare din decembrie, va aproba bugetul pentru 2025 şi va veni probabil cu informaţii noi privind reducerea deficitului bugetar în acel an şi pe termen mediu.

Ajustarea macroeconomică, conform Planului, pune accent mare pe partea de cheltuieli – scădere de la circa 42% din PIB în 2024 la circa 36% din PIB în 2031 (ce include însă şi o diminuare a cheltuielilor finanţate cu bani europeni). Planul prevede o creştere de venituri fiscale de circa 1,5% din PIB, ceea ce pare puţin ca obiectiv.

Este drept că o reducere a gap-ului de colectare a TVA (circa 36% în România), fie şi graduală, la aproape din media din UE (4-5%) ar aduce peste 2% din PIB. Dar trebuie să existe o voinţă politică ireproşabilă şi punerea la punct a digitalizării în domeniul colectării de taxe şi impozite”, arată Daniel Dăianu.