Cu Georgescu sau fără Georgescu? În cătușe sau liber la candidatură? Cine dintre ceilalți va mai candida?

Într-o țară care pare să își piardă echilibrul cu fiecare ciclu electoral, decizia târzie a Curții Constituționale de a anula integral alegerile prezidențiale reflectă o realitate mai profundă decât cea declarată. Nu este doar despre nereguli sau principii constituționale, ci despre un pericol iminent care a mobilizat, probabil, telefoane din capitalele occidentale, îngrijorate de spectrul unui crah economic sub conducerea unui candidat cu legături toxice. În mod cert, și șubrezirea relațiilor cu NATO a jucat un rol esențial în această decizie de ultim ceas a CCR.

Călin Georgescu, un personaj indigest, emițător de teorii elucubrante și imprevizibil, părea să împingă România pe marginea prăpastiei, iar decizia CCR, oricât de tardivă, este mai degrabă o frână trasă în ultima clipă pentru a salva țara de o izolare geopolitică fatală.

Anularea integrală a alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională a României (CCR) a generat un peisaj politic volatil, deschizând calea pentru noi candidaturi și strategii electorale. În acest context, partidele politice și potențialii candidați își reevaluează pozițiile și planurile pentru a se adapta noilor realități.

Călin Georgescu: o candidatură sub semnul întrebării

Călin Georgescu, care a surprins prin performanța sa în primul tur, se confruntă acum cu acuzații grave de susținere externă nepermisă, în special din partea Rusiei. Desecretizarea documentelor CSAT a evidențiat aceste legături, punându-i candidatura sub semnul întrebării. În cazul unei eventuale arestări sau invalidări a candidaturii sale, electoratul său va fi nevoit să-și reorienteze opțiunile.

Diana Șoșoacă: o candidatură improbabilă

Diana Șoșoacă, cunoscută pentru pozițiile sale controversate, a avut reacții vehemente la adresa deciziei CCR, catalogând-o drept o „lovitură de stat”. Având în vedere invalidarea candidaturii sale anterioare și lipsa unor schimbări semnificative în pozițiile sale, este puțin probabil ca CCR să-și modifice decizia în privința ei.

PNL: Ilie Bolojan, o opțiune viabilă

Partidul Național Liberal (PNL) își reconsideră strategia electorală. Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor, este văzut ca o opțiune viabilă pentru candidatura la prezidențiale. Experiența sa administrativă și reputația de bun gospodar îl fac un candidat atractiv pentru electoratul de dreapta.

USR: Elena Lasconi, o candidatură consolidată

Elena Lasconi, liderul Uniunii Salvați România (USR), și-a consolidat poziția în primul tur, beneficiind acum și de susținerea PNL. Această alianță de centru-dreapta îi oferă o platformă solidă pentru a atrage un electorat mai larg, consolidându-și șansele în noul scrutin.

PSD: Marcel Ciolacu, o retragere strategică

Marcel Ciolacu, liderul Partidului Social Democrat (PSD), a salutat decizia CCR și a subliniat necesitatea reluării alegerilor. Cu toate acestea, există speculații privind o posibilă retragere a sa din cursă, ceea ce ar obliga PSD să identifice un nou candidat cu priză la electorat. Găsirea unei astfel de personalități într-un timp scurt reprezintă o provocare majoră pentru partid.

AUR: George Simion, o strategie de victimizare

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), prin liderul său George Simion, a reacționat vehement la anularea alegerilor, acuzând o „lovitură de stat”. AUR ar putea miza pe strategia victimizării, încercând să capitalizeze pe baza nemulțumirilor electoratului și să atragă voturile simpatizanților lui Călin Georgescu, în cazul în care acesta va fi scos din cursă.

Un peisaj politic în transformare

Anularea alegerilor prezidențiale a resetat scena politică românească, deschizând calea pentru noi alianțe și candidaturi. Partidele sunt nevoite să-și recalibreze strategiile pentru a răspunde așteptărilor unui electorat din ce în ce mai volatil și exigent. Următoarea perioadă va fi crucială pentru definirea viitorilor candidați și pentru conturarea direcției politice a României.

Mămăliga cu petarde a explodat din nou!

Și… trebuie s-o recunoaștem, era de așteptat! Sistemul – detestabil, incompetent, indolent, indiferent – s-a dovedit a fi preferabil unor marionete rusești infecte sub toate aspectele. Despre asta e vorba, asta e lecția tristă a acestui moment.

În mod cert, elemente ale sistemului au cooperat parșiv cu ”Operațiunea Georgescu”. De exemplu acest Toni Greblă, care a influențat cum a putut, și el, acolo, procesul electoral. Anchetele serioase ar trebui să ne lămurească rapid despre ”aportul” de cățeluș cuminte al acestui scurmător.

Și vor mai apărea nume interesante, stați liniștiți.

Dar… nu e cazul deloc să stăm liniștiți, armatele de amețiți care gândesc la nivelul AUR sunt aici. Diversiunea Georgescu nu a reușit. Dar barbarii rămân la porțile Romei.