Căderea regimului Assad: O înfrângere diplomatică și militară majoră pentru Rusia

Ofensiva rebelilor islamiști din Siria a dus la căderea regimului Bashar al-Assad, un moment crucial care marchează o lovitură majoră atât pentru Moscova, cât și pentru poziția strategică a Rusiei în Orientul Mijlociu.

Expertiza militară și diplomatică arată că acest eveniment evidențiază slăbiciunea considerabilă a Rusiei, deja afectată de implicarea în conflictul din Ucraina, și pune sub semnul întrebării credibilitatea sprijinului pe care Kremlinul îl poate oferi aliaților săi internaționali.

De la sfârșitul lunii noiembrie, grupul rebel Hayat Tahrir al-Sham (HTS), fosta ramură siriană a al-Qaida, a avansat rapid, cucerind orașe strategice precum Alep, Hama și Homs, înainte de a ajunge duminică în capitala Damasc. Această avansare spectaculoasă a rebelilor a pus regimul Assad într-o situație critică, forțându-l pe liderul sirian și familia sa să caute azil în Rusia, în fața unei ofensive militare de amploare.

Deși Vladimir Putin a acordat azil lui Bashar al-Assad, recunoașterea unui eșec major al Rusiei în protejarea regimului sirian este evidentă. Kremlinul a lansat repetate lovituri aeriene pentru a sprijini regimul Assad, dar aceste acțiuni s-au dovedit ineficiente, având în vedere avansul rebelilor. În plus, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a recunoscut că evenimentele din Siria au surprins întreaga lume, inclusiv Rusia, confirmând dificultățile întâmpinate de Moscova în a-și apăra aliatul.

11:13 • Internațional

Israelul distruge ținte în toată Siria în timp ce navele rusești părăsesc baza navală din Tartous

06:45, 11.12.2024 • Internațional

Prezența în Rusia a lui Bashar al-Assad, confirmată de un oficial de la Moscova: „Rusia acționează așa cum este necesar într-o astfel de situație”

Un punct de cotitură semnificativ este că, la 24 de ani de la venirea sa la putere, Bashar al-Assad și regimul său, care au condus Siria într-o dictatură sângeroasă de decenii, se află acum în fața unei înfrângeri decisive. Căderea acestui regim reprezintă nu doar un eșec pentru Assad, dar și o umilință diplomatică pentru Rusia, care a sprijinit activ regimul sirian încă din 2015, începând cu lupta împotriva Daesh. Totuși, sprijinul Rusiei pentru Assad a început să se estompeze pe măsură ce rebelii au câștigat teren, evidențiind un regres al influenței militare și diplomatice ruse în regiune.

Analizând situația din perspectiva globală, experți francezi subliniază faptul că acest declin al Rusiei în Siria este reflectarea unui declin mai larg al capacității sale militare. „Rusia s-a predat în câmp deschis”, a declarat politologul Frédéric Encel, menționând că armata rusă, care era considerată a doua sau a treia cea mai puternică din lume până acum trei ani, a demonstrat în fața Kievului și acum în fața rebelilor din Siria o slăbiciune militară semnificativă.

Această incapacitare militară a Rusiei are implicații și pentru relațiile sale cu aliații din alte regiuni, în special din Africa. Rusia a căutat să-și consolideze prezența pe continentul african prin intermediul grupului Wagner și al altor alianțe, dar imaginea de slăbiciune militară asociată cu aceste eșecuri ar putea determina unele guverne africane să reevalueze colaborarea cu Moscova. „Credibilitatea sprijinului Rusiei este acum pusă sub semnul întrebării”, a subliniat Jean-Didier Revoin, corespondentul BFMTV la Moscova.

În ciuda eșecurilor evidente în protejarea regimului Assad, Rusia păstrează o serie de baze strategice în Siria, inclusiv baza navală de la Tartous și baza aeriană de la Latakia, care sunt importante pentru proiecția sa militară în Mediterana și în Africa de Nord. Totuși, pierderea controlului asupra unor zone importante din Siria poate afecta aceste puncte de aprovizionare esențiale pentru operațiunile din Libia, Sahel și alte regiuni africane. În prezent, aceste baze sunt în alertă maximă, iar securitatea lor este monitorizată atent.

În concluzie, evenimentele recente din Siria au subliniat nu doar vulnerabilitatea regimului Assad, dar și limitările și slăbiciunile evidente ale Rusiei pe plan internațional, cu efecte directe asupra alianțelor sale globale.