Austria renunţă la veto-ul Schengen: România şi Bulgaria aproape de aderarea deplină

Austria a anunțat luni că renunță la opoziția față de aderarea completă a României și Bulgariei la spațiul Schengen, un pas semnificativ care ar putea pune capăt unui proces de extindere ce durează de mai mulți ani.

Acesta reprezintă ultimul obstacol pentru cele două țări din sud-estul Europei, care au așteptat îndelung să devină membre cu drepturi depline ale zonei de liberă circulație Schengen. Anunțul a fost făcut de ministrul de interne austriac, Gerhard Karner, într-un comunicat oficial al Ministerului de Interne din Austria.

„Putem trece la următorul pas la Consiliul JAI (Justiție și Afaceri Interne al UE),” a declarat Karner, făcând referire la întâlnirea de la Bruxelles ce va avea loc pe 12 și 13 decembrie. Aceasta va fi o oportunitate crucială pentru miniștrii de interne din Uniunea Europeană de a discuta despre extinderea Schengen, în special pentru frontierele terestre ale României și Bulgariei.

România și Bulgaria aproape de integrarea completă în Schengen

21:43, 10.12.2024 • ECONOMIE

Presa austriacă: România, prima țară din UE care și-a epuizat bugetul în 2024 – „Ziua bugetului gol” a fost pe 24 octombrie

19:16, 10.12.2024 • POLITICĂ

Consiliul JAI votează joi pentru aderarea României la Schengen și ridicarea controalelor asupra persoanelor la frontierele interne

Până acum, România și Bulgaria au beneficiat doar de acces parțial la Schengen, cu deschiderea frontierelor aeriene și maritime din 31 martie, dar fără a avea acces deplin și la frontierele terestre. Începând cu 2011, cele două țări au solicitat aderarea completă la spațiul Schengen, însă Austria a fost una dintre națiunile care a opus veto-ul, argumentând că protecția granițelor externe ale Uniunii Europene nu era suficient de eficientă pentru a preveni migrarea ilegală.

De-a lungul timpului, Austria a subliniat că în România și Bulgaria există lacune în gestionarea migrației ilegale, ceea ce a condus la un număr ridicat de treceri ilegale ale frontierei. Cu toate acestea, Karner a evidențiat că, datorită cerințelor Austriei de a combate imigrația ilegală, au fost înregistrate progrese semnificative. „Fără acest veto, această reducere masivă a trecerilor ilegale ale frontierei nu ar fi avut loc,” a spus el, menționând o scădere drastică a numărului de migranți interceptați în apropierea graniței Austriei cu Ungaria – de la 70.000 de interceptări în 2022 la doar 4.000 în 2023, până în octombrie.

Posibile efecte ale ridicării veto-ului

Renunțarea la veto-ul Austriei înseamnă că, în sfârșit, România și Bulgaria ar putea deveni membre cu drepturi depline ale Schengen. În plus, această decizie ar putea influența și altele state membre ale UE care până acum s-au arătat reticente față de extinderea acestui spațiu de liberă circulație. Premierul ungar Viktor Orban a confirmat că miniștrii de interne din Uniunea Europeană vor vota pe 12 decembrie pentru a aproba propunerea Ungariei de a permite aderarea României și Bulgariei, inclusiv la frontierele terestre.

În pofida unei opoziții îndelungate din partea Austriei, care își exprimase îngrijorările legate de migrarea ilegală, aceste evoluții ar putea marca un moment important în consolidarea unității europene, prin eliminarea unui conflict major între statele membre pe tema extinderii Schengen.

Impactul asupra regiunii și Uniunii Europene

Dacă România și Bulgaria vor deveni membre cu drepturi depline în spațiul Schengen, acest lucru va contribui nu doar la facilitarea liberei circulații a persoanelor, dar și la consolidarea securității granițelor externe ale Uniunii Europene. De asemenea, această decizie ar aduce un simbolism puternic al integrării complete a celor două țări în structurile europene, având în vedere că ele au făcut progrese semnificative în ceea ce privește reformele judiciare și economice de-a lungul ultimilor ani.