Siria: Cine este Abu Mohammed al-Jolani, liderul rebelilor care l-au alungat pe Bashar al-Assad

Abu Mohammed al-Jolani este un nume care, de-a lungul războiului civil din Siria, a devenit sinonim cu schimbările profunde și răsturnările de putere care au marcat istoria acestei țări.

Cu toate că inițial a fost o figură destul de anonimă și retrasă, al-Jolani a reușit să devină o figură centrală în conflictul sirian. În calitate de comandant al filialei locale a Al-Qaida, numită Frontul al-Nosra, al-Jolani a jucat un rol esențial în lupta pentru înlăturarea regimului Bashar al-Assad. Deși gruparea sa a devenit cea mai puternică facțiune rebelă din Siria, al-Jolani a preferat să rămână o prezență discretă, evitând reflectoarele, chiar și atunci când luptele s-au intensificat și regimul sirian părea tot mai fragil. Totuși, după o ruptură cu Al-Qaida în 2016, al-Jolani și-a transformat grupul în Hayat Tahrir al-Sham (HTS), un pas decisiv care l-a adus treptat în lumina reflectoarelor internaționale.

Astăzi, Abu Mohammed al-Jolani este liderul de facto al unui teritoriu semnificativ în nord-vestul Siriei, regiune care cuprinde provincia Idlib și alte părți ale teritoriilor eliberate de sub controlul regimului Assad. Sub conducerea sa, HTS a dus o luptă continuă împotriva regimului, dar și împotriva altor grupuri jihadiste, consolidându-și influența într-un război care durează de mai bine de un deceniu. Deși Statele Unite ale Americii și alte națiuni occidentale au emis recompense de până la 10 milioane de dolari pentru informații care duc la capturarea lui al-Jolani, acesta a reușit să supraviețuiască în fața numeroaselor provocări externe, iar acum este liderul unei mișcări care a reușit să răstoarne regimul sirian după 13 ani de conflicte violente.

Întoarcerea la jihadismul radical

Povestea lui Abu Mohammed al-Jolani începe în Damasc, în 1982, sub numele de Ahmed al-Sharaa. Originar dintr-o familie înstărită din cartierul Mazze, al-Jolani a fost la început student la medicină, dar viața lui a fost schimbată radical de evenimentele din Irak. După invazia americană din 2003, la vârsta de 21 de ani, al-Jolani a părăsit Siria și s-a alăturat luptătorilor jihadisti din Irak, în special în cadrul grupării al-Qaida din Irak condusă de Abu Musab al-Zarqawi. Această alegere l-a condus la o carieră de militant jihadist care avea să-l facă cunoscut în întreaga lume.

06:45, 11.12.2024 • Internațional

Prezența în Rusia a lui Bashar al-Assad, confirmată de un oficial de la Moscova: „Rusia acționează așa cum este necesar într-o astfel de situație”

19:32, 09.12.2024 • Internațional

Atenție la Siria: Țara a intrat pe mâinile unor grupări fundamentaliste, jihadiste și cu origini explicit teroriste

În timpul detenției sale în închisoarea americană de la Camp Bucca, al-Jolani a devenit parte dintr-o rețea de extremiști care aveau să contribuie la apariția Statului Islamic. După eliberarea sa, a revenit în Siria și a început să lupte împotriva regimului lui Bashar al-Assad în 2011, cu sprijinul altor facțiuni jihadiste, printre care se număra și gruparea ISIS, fondată de Abu Bakr al-Baghdadi. În 2012, al-Jolani a fondat Frontul al-Nosra (sau Jabhat al-Nusra), un grup care a devenit rapid una dintre cele mai puternice facțiuni ale opoziției siriene. În ciuda legăturilor strânse cu Al-Qaida, al-Jolani a preferat să rămână un lider separat, refuzând în 2013 să se alăture ISIS, preferând în schimb să rămână loial lui Ayman al-Zawahiri, liderul Al-Qaida. Această decizie a marcat începutul unei divizări profunde între al-Jolani și Baghdadi, care avea să ducă, în cele din urmă, la separarea completă a grupului său de Al-Qaida în 2016.

Transformarea

După separarea de Al-Qaida, al-Jolani a rebranduit grupul său sub numele de Hayat Tahrir al-Sham (HTS) și a încercat să adopte o atitudine mai moderată, dorind să se distanțeze de eticheta de „terorist” pe care o avea din partea lumii externe. Potrivit analiștilor, acest proces de moderare nu a fost unul sincer, ci mai degrabă o mișcare tactică, destinată să ajute la creșterea influenței sale în cadrul comunității siriene și pe plan internațional. După cum a remarcat expertul în islamism Thomas Pierret, al-Jolani este un „radical pragmatic” care, în 2014, a fost cel mai radical dintre liderii rebeli din Siria, dar a ajuns, ulterior, să modereze discursul pentru a-și asigura poziția de lider.

Una dintre cele mai semnificative schimbări în comportamentul lui al-Jolani a fost refuzul de a lansa atacuri asupra țărilor occidentale, așa cum făcuse ISIS, afirmând că grupul său nu își dorește să impună legea islamică (sharia) într-un mod agresiv. În 2015, el a declarat că, spre deosebire de ISIS, nu intenționează să atace Occidentul, ceea ce a ajutat HTS să câștige o anumită legitimitate în fața comunității internaționale.

De asemenea, începând cu 2017, al-Jolani a intensificat eforturile de consolidare a puterii sale în nord-vestul Siriei, forțând diverse grupuri extremiste să se unească în cadrul HTS. În ciuda criticilor internaționale, el a instituit o administrație civilă și a promovat o imagine mai „responsabilă” a grupării sale. A început să se afișeze mai rar în fața camerelor de filmat, de obicei purtând haine civile, și a făcut apeluri pentru respectarea drepturilor minorităților, inclusiv pentru protejarea creștinilor și a alawiților, două dintre cele mai vulnerabile grupuri din Siria. Aceste gesturi au fost interpretate de unii analiști ca fiind o încercare de a-și îmbunătăți imaginea și de a deveni mai acceptabil din punct de vedere internațional.

Călătoria de la jihadismul extremist la liderul viitorului sirian?

În pofida eforturilor sale de a se prezenta drept un lider moderat, istoricul său și legăturile sale cu Al-Qaida și cu alte grupuri jihadiste fac dificil de evaluat viitorul său. Într-un interviu acordat CNN, al-Jolani a încercat să se distanțeze de ISIS și de Al-Qaida, subliniind că el nu mai susține aceleași ideologii extreme. A afirmat că „oamenii care se tem de guvernarea islamică fie au văzut implementări incorecte ale acesteia, fie nu o înțeleg corect”, și a asigurat minoritățile că acestea vor fi protejate în regiunile aflate sub controlul său.

În ciuda acestor declarații, întrebarea esențială rămâne: cât de sincer este al-Jolani în abordările sale mai „moderate”? Este el, într-adevăr, un lider capabil să aducă stabilitate și să protejeze drepturile minorităților, sau este doar un „jihadist reambalat”, care, sub o nouă față, încearcă să își consolideze puterea? Cei care îl critică spun că, deși el a reformat gruparea sa pentru a părea mai acceptabil, fundațiile ideologice ale HTS rămân extremiste și periculoase.

În timp ce comunitatea internațională se întreabă ce va însemna acest nou al-Jolani pentru viitorul Siriei, SUA și alte puteri occidentale continuă să îl considere un terorist, iar poziția lor față de HTS rămâne fermă. Totuși, viitorul Siriei va depinde de modul în care al-Jolani va gestiona relațiile cu ceilalți actori regionali și internaționali. Va reuși el să transforme un teritoriu devastat de război într-o societate funcțională și stabilă, sau va continua să fie un lider al unui stat islamic radical? În acest moment, tot ce se știe este că, după răsturnarea regimului Assad, lupta pentru viitorul Siriei abia începe.