BNR nu spune, să nu creeze panică. Nu mai există lichidități suficiente în piață ?

Banca Națională a României (BNR) a publicat, marți, un comunicat despre o decizie luată de Consiliul de administrație, pe 30 septembrie, privind injectarea de lichiditate în piață, în situații de urgență.

Este primul semnal dat de Banca Națională, legat de pericolul unei posibile intrări în încetare de plăți interne, și declanșarea unui blocaj între instituțiile financiare, companii și în sistemul de administrație. BNR a adoptat preventiv măsuri pentru preîntâmpinarea unei asemenea situații, dezastruoase pentru economie.

Redăm comunicatul publicat de BNR, pe pagina sa de internet.

19:46 • ECONOMIE

Raport BNR: Principalele riscuri la adresa stabilităţii financiare

17:26, 09.12.2024 • ECONOMIE

Intervenția BNR și bufferul MF calmează piața. Euro a fost menținut pe linia de plutire, luni

,,Comunicat de presă privind acordarea de lichiditate în situații de urgență

10.12.2024

În data de 30 septembrie 2024, Consiliul de administrație al BNR a aprobat Regulamentul intern privind cadrul general de acordare de lichiditate în situații de urgență.

Operațiunea de acordare de lichiditate în situații de urgență (ELA, emergency liquidity assistance) reprezintă un mecanism prin care banca centrală furnizează lichiditate unei instituţii de credit sau unui grup de instituţii de credit eligibile, care se confruntă cu probleme temporare de lichiditate, fără ca o astfel de operaţiune să fie parte componentă a politicii monetare.

Regulamentul definește cadrul general pentru furnizarea de lichiditate în situații de urgență de către Banca Națională a României, respectiv condițiile de acordare, activele acceptate drept garanții, documentația aferentă și obligațiile instituției de credit pe durata acestei  operațiuni”.

Intervențiile în piață ale Băncii Centrale s-au dovedit ineficiente.

Banii cu care a intervenit în piață BNR, pentru menținerea stabilității cursului s-au volatilizat rapid, ca și cei 6 miliarde de euro, ,,injectați” în economie de Ministerul Finanțelor, din rezerva tampon (buffer), pentru situații de criză, care s-au evaporat urgent, pentru plata importurilor.

Datele BNR arată că banii aflați în circulație în România (Masa monetară în sens larg M3) totalizau, la sfârșitul lunii septembrie 2024, un sold de 698,237 miliarde lei. Masa monetară a crescut cu 0,7 la sută (0,3 la sută în termeni reali¹) față de luna august 2024, iar în raport cu septembrie 2023 s-a majorat cu 9,0 la sută (4,2 la sută în termeni reali).

Depozitele în lei ale altor sectoare (societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare) au crescut cu 0,3 la sută (până la 181 313,2 milioane lei) față de luna precedentă, iar față de luna septembrie 2023, au înregistrat o creștere de 4,2 la sută (-0,4 la sută în termeni reali).

Depozitele în valută ale rezidenților, exprimate în lei, reprezentând 29,2 la sută în volumul total al depozitelor clienților neguvernamentali, au crescut cu 0,2 la sută față de luna august 2024, ajungând până la nivelul de 173 894,6 milioane lei (evoluție similară în cazul exprimării indicatorului în euro). Comparativ cu luna septembrie 2023, indicatorul exprimat în lei a crescut cu 1,6 la sută (evoluție similară în cazul exprimării indicatorului în euro).

Depozitele în valută ale gospodăriilor populației, exprimate în lei, au crescut cu 0,1 la sută față de luna august 2024, până la 119 598,3 milioane lei (exprimate în euro, acestea au crescut cu 0,2 la sută, până la 24 037,0 milioane euro). Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2023, creșterea acestui indicator exprimat în lei a fost de 0,05 la sută (exprimate în euro, acestea au crescut cu 0,03 la sută).

Depozitele în valută ale altor sectoare, exprimate în lei, au crescut cu 0,4 la sută față de luna august 2024, până la 54 296,4 milioane lei (exprimate în euro, acestea s-au majorat cu 0,4 la sută, până la 10 912,5 milioane euro). Comparativ cu septembrie 2023, indicatorul exprimat în lei s-a majorat cu 5,1 la sută (evoluție similară în cazul exprimării indicatorului în euro).

Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a crescut în luna septembrie 2024 cu 1,3 la sută față de august 2024 (1,0 la sută în termeni reali), până la nivelul de 413 220,0 milioane lei. Creditul în lei, cu o pondere de 69,8 la sută în volumul total al creditului neguvernamental, s-a majorat cu 1,5 la sută, iar creditul în valută exprimat în lei, cu o pondere de 30,2 la sută în totalul creditului neguvernamental, a crescut cu 0,9 la sută (1,0 la sută, în cazul exprimării indicatorului în euro).

Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2023, creditul neguvernamental a înregistrat o creștere de 8,4 la sută (3,6 la sută în termeni reali), pe seama majorării cu 11,1 la sută a componentei în lei (6,2 la sută în termeni reali) și cu 2,6 la sută a componentei în valută exprimată în lei (evoluție similară în cazul exprimării indicatorului în euro).

Soldul creditului guvernamental² acordat de instituțiile de credit a înregistrat o creștere în luna septembrie 2024 de 1,0 la sută față de luna august 2024, până la 222 435,2 milioane lei. În raport cu septembrie 2023, acesta s-a majorat cu 17,7 la sută (12,5 la sută în termeni reali).

Chiar dacă depozitele în lei ale gospodăriilor populației s-au majorat cu 1,1 la sută, în septembrie 2024, față de luna anterioară, până la 239,807 miliarde lei și cu 18,3 la sută (13,1 la sută în termeni reali), aceștia sunt bani nesiguri ,,intangibili”, pe care populația i-ar retrage în panica generată de o situație de criză.

,,Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut în luna septembrie 2024 cu 0,6 la sută față de luna anterioară, până la nivelul de 595 015,0 milioane lei, iar față de aceeași perioadă a anului anterior s-au majorat cu 8,6 la sută (3,8 la sută în termeni reali). De asemenea, aceste depozite sunt ,,bani nesiguri”.

Depozitele în lei ale rezidenților, cu o pondere de 70,8 la sută în totalul depozitelor clienților neguvernamentali, au crescut cu 0,7 la sută față de luna august 2024, până la 421 120,3 milioane lei. Comparativ cu luna septembrie 2023, acestea s-au majorat cu 11,8 la sută (6,8 la sută în termeni reali)”, arată datele BNR.

Lipsa de lichiditate se referă și la activele care nu pot fi tranzacţionate uşor pentru numerar. Acest lucru se poate produce pentru că nu există suficienţi investitori dispuşi să le cumpere, cum se întâmplă în acest moment în România, după criza politică declanșată în urma alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie.