Toleranța față de Mișcarea Legionară: o problemă în creștere în România anului 2024

Mișcarea legionară, una dintre cele mai controversate mișcări politice din istoria României, pare să câștige teren în societatea contemporană. Prof. univ. dr. Mihaela Grancea, de la Facultatea de Istorie și Patrimoniu a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, explică, într-o intervenție pentru Turnul Sfatului, cauzele acestui fenomen alarmant.

Într-un context politic tensionat, în care un candidat la președinție este asociat cu admiratori ai legiunii și gesturi cu conotații naziste, subiectul reabilitării Mișcării Legionare devine din ce în ce mai actual. De ce este considerat Corneliu Zelea Codreanu, liderul mișcării, un martir, și cum a devenit legionarismul atractiv pentru tot mai mulți români?

Rădăcinile problemei: anii ’90

Mihaela Grancea indică începutul reabilitării legionarismului în perioada postcomunistă. „Pe fondul unei democratizări lente și problematice, reconstrucția identitară a României după decenii de ideologie stalinistă și național-comunistă a cerut noi mitologii politice și eroi eponimi”, explică profesoara. Acest context a favorizat emergența unor curente precum dacismul și revizuirea imaginii unor figuri controversate, cum ar fi Ion Antonescu.

În național-comunism, Holocaustul a fost ocultat, responsabilitatea crimelor fiind atribuită exclusiv naziștilor. Abia după publicarea Raportului Final al Comisiei Elie Wiesel în 2005 a început o investigare mai serioasă a implicării României în atrocitățile împotriva evreilor și romilor.

Cultul martiriului și rolul bisericii

Uciderea lui Corneliu Zelea Codreanu și a altor lideri legionari în 1938, într-un context de violențe politice, a fost transformată de către adepți într-un „martiriu”. Acest cult a fost perpetuat de-a lungul decadelor, atât în diaspora românească, cât și în țară, mai ales în mediile monahale.

„Biserica a promovat constant toleranța la intoleranță”, afirmă Mihaela Grancea, amintind de parastasele și comemorările organizate la mănăstiri precum Sâmbăta de Sus sau Putna. În cadrul acestor evenimente, cărți cu conținut legionar, precum Cranii de fier de Ion Moța, au fost promovate în rândul participanților.

Sprijin din mediile culturale și politice

Reabilitarea legionarismului a beneficiat și de sprijin din partea unor intelectuali și politicieni. După 1990, foști legionari și colaboratori ai Securității, precum istoricul Gheorghe Buzatu sau publicistul Ion Coja, au contribuit la promovarea acestei ideologii.

Fenomenul a fost amplificat de inițiative culturale precum emisiunea TV „Mari români” din 2006, care a readus în atenția publicului figura lui Ion Antonescu. „Mulți tineri, influențați și de filme precum Oglinda de Sergiu Nicolaescu, au devenit interesați de istoria acestuia, iar efectul a fost neașteptat”, subliniază Grancea.

Extremismul în politica contemporană

În ultimul deceniu, mișcările antisistem și partidele suveraniste, precum AUR și SOS, au instrumentalizat cultul legionar și nostalgia pentru național-comunism. Acestea au folosit teme extremiste pentru a-și consolida ideologiile proruse și antieuropene.

„Toleranța la intoleranță a creat un mediu propice pentru ascensiunea extremismului”, avertizează Grancea. Într-o societate în care analiza critică lipsește, iar educația istorică este deficitară, simbolurile și ideologiile radicale găsesc din nou susținători.