Klaus Iohannis a convocat noul Parlament. Cum arată Legislativul

România se pregătește pentru instalarea noului Legislativ, rezultat al alegerilor parlamentare desfășurate pe 1 decembrie 2024. Președintele Klaus Iohannis a semnat miercuri, 11 decembrie, decretul de convocare a noului Parlament ales, stabilind prima reuniune pentru vineri, 20 decembrie, ora 14:00, la Palatul Parlamentului. Această etapă esențială marchează începutul unei noi legislaturi într-un context politic divers și provocator.

Convocarea noului Parlament: o etapă constituțională esențială

Conform Constituției României, noul Parlament ales trebuie să se întrunească în termen de cel mult 20 de zile de la alegeri, după comunicarea oficială a rezultatelor. Atât Camera Deputaților, cât și Senatul devin legal constituite după validarea a două treimi din mandate și depunerea jurământului de către noii aleși.

Mandatul actual al președintelui Klaus Iohannis se încheie oficial pe 21 decembrie 2024. Totuși, în urma deciziei Curții Constituționale din 6 decembrie, care a anulat alegerile prezidențiale, Iohannis va rămâne în funcție până la depunerea jurământului de către viitorul președinte ales.

17:37, 07.12.2024 • POLITICĂ

Iohannis anunță o „discuție aprofundată” cu Ursula von der Leyen. Ce au convenit cei doi oficiali

19:12, 06.12.2024 • ALEGERI

Prima reacție a lui Iohannis: „Ce fac eu? Rămân în mandat. Când noul președinte va depune jurământul, eu voi pleca”

Din totalul de 446 de mandate (312 deputați și 134 senatori), o proporție semnificativă aparține partidelor de dreapta radicală, precum AUR, SOS România și POT. Aceste formațiuni au obținut împreună 162 de mandate, același număr de locuri cumulat de PNL, USR și UDMR.

Reprezentarea partidelor în Camera Deputaților este următoarea:

• PSD: 86 de mandate
• AUR: 63 de mandate
• PNL: 49 de mandate
• USR: 40 de mandate
• SOS România: 28 de mandate
• POT: 24 de mandate
• UDMR: 22 de mandate

În Senat, repartiția mandatelor este:

• PSD: 36 de mandate
• AUR: 28 de mandate
• PNL: 22 de mandate
• USR: 19 mandate
• SOS România: 12 mandate
• UDMR: 10 mandate
• POT: 7 mandate

În acest context, pentru prima dată în Parlament își fac debutul personalități precum Lidia Vadim Tudor, Mugur Mihăescu și Clotilde Armand. În schimb, figuri politice cunoscute, precum fostul premier Florin Cîțu, ministra Educației Ligia Deca și fostul primar Cristian Popescu Piedone, nu au obținut un mandat.

Organizarea internă a noului Parlament

Partidele cu orientare pro-europeană – PSD, PNL, USR, UDMR și grupul minorităților naționale – au convenit marți să colaboreze pentru formarea unui guvern stabil și a unei majorități parlamentare coerente. Liderii acestor partide au anunțat că programul de guvernare va fi elaborat într-o comisie comună. Această alianță este văzută ca un efort de contracarare a influenței partidelor radicale și de asigurare a unei direcții europene pentru politica națională.

Prima reuniune a Parlamentului va marca formarea grupurilor parlamentare, structuri care se constituie pe baza afilierii politice a aleșilor. Fiecare grup își desemnează liderii, viceliderii și secretarii, conform regulamentelor Camerei Deputaților și Senatului. În continuare, vor fi aleși președinții celor două camere, membrii birourilor permanente și conducerea comisiilor parlamentare.

Birourile permanente ale celor două camere vor fi alcătuite din președinte, 4 vicepreședinți, 4 secretari și 4 chestori. Funcțiile din aceste structuri vor fi repartizate pe baza configurației politice și a negocierilor dintre liderii grupurilor parlamentare. Totodată, comisiile permanente și comisiile speciale, precum cele de anchetă, vor fi stabilite pentru a asigura funcționarea eficientă a Parlamentului.