Leul şi-a revenit spectaculos faţă de euro, iar cursul ajunge la un minim al ultimelor 5 luni. Ce tactici a folosit Isărescu pentru a-i „frige” pe investitorii care atacă speculativ moneda naţională

Publicat: 12 dec. 2024, 05:59, de Ady Ivașcu, în ECONOMIE , ? cititori
Leul şi-a revenit spectaculos faţă de euro, iar cursul ajunge la un minim al ultimelor 5 luni. Ce tactici a folosit Isărescu pentru a-i
Ce tactici a folosit Isărescu pentru a-i "frige" pe investitorii care atacă speculativ moneda naţională

Leul şi-a revenit spectaculos miercuri faţă de euro, iar cursul oficial calculat de Banca Naţională a României (BNR) a fost de 4,9684 lei pentru un euro, un minim al ultimelor 5 luni.

Cursul euro / leu nu a mai fost la un nivel aşa de scăzut de la mijlocul lunii iulie, când a fost atins şi minimul anului 2024, de 4,9655 lei pentru un euro, pe 16 iulie 2024.

Cu excepţia unor scurte episoade când a coborât la 4,96 lei, cursul euro a rămas la nivelul de 4,97 de lei pe tot parcursul acestui an, desigur cu diferenţe la a treia sau a patra zecimală, de la o zi la alta.

Regimul actual al cursului de schimb al leului este cel de flotare controlată, acesta fiind în concordanţă cu utilizarea ţintelor de inflaţie ca ancoră nominală a politicii monetare şi permiţând un răspuns flexibil al acestei politici la şocurile neprevăzute ce pot afecta economia.

În România nu sunt multe ancore antiinflaţioniste în care publicul să aibă încredere, iar faptul că nu este scăpat de sub control cursul valutar rămâne un lucru notabil, cvasistabilitatea cursului fiind un instrument puternic de luptă împotriva inflaţiei, care a crescut din nou.

Cursul de schimb euro / leu a rămas stabil în 2024, în ciuda unor variabile precum deficitul comercial sau diferențialul de inflație (în raport cu zona euro), care ar fi sugerat o depreciere a leului în raport cu moneda unică europeană.

Mai mult, surprizele şi incertitudinile din zona politică, la final de noiembrie şi începutul lunii decembrie, au pus presiune pe această stabilitate a leului, iar pe reţelele sociale au circulat unele informaţii despre faptul că importanţi investitori speculativi au pariat pe prăbuşirea monedei naţionale a României, în contextul electoral tensionat.

Deprecierile leului în raport cu euro, de săptămâna trecută, au fost văzute de mulţi ca paşi hotărâţi spre depăşirea pragului unui curs de 5 lei pentru euro, aşa cum de altfel anticipează de ceva vreme analiştii financiari.

Leul românesc a fost ținta unor atacuri speculative în trecut, în special în perioadele de instabilitate economică sau incertitudine politică

Aceste atacuri speculative implică investitori sofisticaţi care încearcă să profite de fluctuațiile rapide ale cursului de schimb valutar, adesea provocate sau exacerbate de comportamentul lor pe piață.

Un episod celebru a fost în timpul crizei financiare globale din anii 2008-2009, când leul a fost sub presiune din cauza retragerii masive de capitaluri străine și a temerilor legate de sustenabilitatea economică a țării.

Investitorii speculativi au pariat împotriva leului, contribuind la deprecierea acestuia față de euro și dolar.

Atacurile speculative asupra leului reflectă, în general, încrederea investitorilor în stabilitatea economică și politică a României, air Banca Națională a României a jucat un rol crucial în contracararea atacurilor speculative.

Ce tactici a folosit Isărescu pentru a-i „frige” pe investitorii care atacă speculativ moneda naţională

  • În 2008, criza financiară globală a declanșat retrageri masive de capitaluri din piețele emergente, inclusiv România.
  • Investitorii speculativi au pariat pe deprecierea rapidă a leului față de euro și alte valute, mizând pe slăbirea economiei românești și pe volatilitatea piețelor financiare.
  • Strategia lor era să forțeze o depreciere a leului prin vânzări masive de lei pe piața valutară, urmând să cumpere ulterior lei la un curs mult mai mic, generând profituri mari.

Mugur Isărescu și echipa sa de la BNR au aplicat o serie de măsuri rapide și eficiente pentru a contracara atacul speculativ.

BNR a intervenit pe piața valutară, dar nu direct și masiv, ci în mod gradual și neașteptat. Prin vânzări succesive de valută din rezervele BNR, au menținut cursul leului relativ stabil, împiedicând speculatorii să profite de o depreciere bruscă.

O măsură esențială a fost creșterea dobânzilor pe piața monetară interbancară (ROBOR), ceea ce a făcut tranzacțiile în lei foarte scumpe pentru speculatori.

Speculatorii care vânduseră lei împrumutați pentru a-i schimba în valută au trebuit să suporte costuri mult mai mari pentru a răscumpăra leii necesari returnării împrumuturilor.

Prin operaţiunile de sterilizare, BNR a redus lichiditatea în lei de pe piață, ceea ce a făcut dificilă obținerea de lei pentru speculatori.

Prin această mișcare, speculatorii s-au văzut obligați să cumpere lei la cursuri nefavorabile pentru a-și închide pozițiile, ceea ce le-a generat pierderi.

Cum s-au „fript” speculatorii

Planurile speculatorilor au fost date peste cap de aceste măsuri. În loc să obțină câștiguri rapide, mulți au înregistrat pierderi semnificative.

Creșterea costurilor pentru împrumuturile în lei (dobânzile ridicate) și stabilitatea cursului valutar au făcut ca pariurile lor împotriva leului să devină nerentabile.

Această strategie a fost un exemplu clasic de „squeezing the shorts”, prin care speculatorii care au mizat împotriva leului au fost forțați să cumpere la prețuri mai mari decât cele la care vânduseră inițial.

Ce vedem acum în piaţa interbancară

Tranzacţiile în lei sunt mai scumpe. Indicele ROBOR la 3 luni este la 5,91%, faţă de 5,75% în urmă cu 3 săptămâni.