Câtă forță mai are Casa Regală a României, în prezent?

Reprezentanții țărilor cu care statul român are relații diplomatice au fost invitați, marți, 10.12. a.c., la Palatul Regal, la recepția tradițională dedicată Corpului diplomatic, eveniment la care a participat și echipa, Dialogurile Puterii.

Istoricul Tudor Vișan-Miu, decorat de MS Margareta cu Medalia pentru loialitate, invitat in studioul Puterea, explică care este mesajul din spatele mesajului Custodelui Coroanei.

Viitorul ambasador la HAGA, E.S. Nicolae Comănescu vorbește despre misiunea sa diplomatică din Țările de Jos și care sunt proiectele pe care și-a propus să le ducă până la capăt.

MS Margareta, mesaj emoționant, în contextul sociopolitic dificil pentru români

Custodele Coroanei Române, MS Margareta, le-a transmis invitaților un mesaj puternic si emoționant totodată, prin care a subliniat faptul că, în ciuda faptului că „rolul Coroanei române nu este acela de a se pronunța asupra chestiunilor politice”, nu se pot ignora „actualele controverse care ne afectează țara”.

Principesa Margareta a vorbit despre contextul „plin de tragedii” al anului 2024, în care invazia Rusiei asupra Ucrainei a continuat, „cu atacuri de rachete, bombe și alte arme barbare, care s-au abătut asupra vecinilor noștri.”

„Pe continentul european, invazia Rusiei în Ucraina a continuat neabătută, cu atacuri de rachete, bombe și alte arme barbare, care s-au abătut asupra vecinilor noștri.

Sunt mândră de faptul că țara mea a rămas fermă în sprijinul pentru Ucraina și și-a sporit asistența militară și umanitară. România rămâne hotărâtă să contribuie încă mai mult la securitatea colectivă.

De asemenea, sunt încurajată de ultimii pași făcuți de Uniunea Europeană pentru întărirea coordonării politicii noastre externe și militare”.

Custodele Coroanei române a spus că există trei aspecte îngrijorătoare în mediul social și politic românesc actual.

„Primul aspect îngrijorător este tendința unora dintre personalitățile publice din țara noastră de a pune la îndoială beneficiile României care decurg din calitatea de membru al UE și NATO.

(…)

Dar, ceea ce mi se pare bizar este ideea că România ar putea alege cât de mult sau cât de puțin se implică în NATO și UE sau argumentul invocat de unele voci conform cărora România ar putea să se descurce mai bine pe cont propriu, fără să facă parte din NATO și UE.

A doua situație îngrijorătoare este reprezentată de dovezile tot mai clare care atestă interferența străină în procesul nostru electoral. Repet, acesta este un fenomen mai larg, care nu este întâlnit doar în România”.

De asemenea, Principesa Margareta a relatat despre eforturile depuse de tatăl său, regele Mihai, de a convinge guvernele din alte țări că România aparține familiei occidentale.

Începând din anii 1990 și după aceea, am petrecut mulți ani însoțindu-l pe tatăl meu dintr-o capitală vestică în alta, în încercarea de a convinge opinia publică și guvernele că România aparține familiei de națiuni occidentale și merită să fie tratată ca un partener egal. 

Să tratăm alegerile de anul acesta ca pe un semnal de alarmă

 Toate țările ale căror economii cresc rapid generează inegalități. Responsabilitatea noastră este să reducem aceste inegalități prin investiții mai mari în servicii sociale și prin dezvoltarea de politici specifice de incluziune socială și economică. Aceasta presupune ca noi toți să petrecem mai puțin timp în birourile din București, izolați de viața de zi cu zi a populației țării. Și, totodată, să abordăm relația cu diaspora românească într-un mod diferit, mai eficient și mai constant. Nu mai este de ajuns doar să le oferim servicii consulare gratuite și să uităm de cetățenii români din străinătate până cu o săptămână înainte de alegeri, când le solicităm să iasă la vot.

Unul dintre cele mai emoționante momente a fost cel in care Custodele Coroanei a evidențiat faptul că numeroși alegători „se simt ignorați și neglijați de sistemul nostru politic actual” și că dezvoltarea României este una „rapidă, dar dezechilibrată.”

„Avem un showroom Rolls Royce în București, dar în satele noastre există sărăcie (…), avem profesioniști bine plătiți care călătoresc prin lumea întreagă, în timp ce în satele pustiite pensionarii abia își pot permite hrana de zi cu zi”.

Optimismul a fost linia de încheiere a discursului regal.

„Țara noastră rămâne puternică. Deși instituțiile sale sunt puse sub semnul întrebării ele funcționează în continuare. Economia noastră rămâne atractivă pentru investitori. Țara noastră va rămâne fidelă alianțelor sale. Iar românii vor beneficia pe deplin, în sfârșit, de acordurile Schengen”, a subliniat principesa Margareta.

A mai exprimat speranțele legate de buna colaborare cu viitoare administrație a SUA – odată ce va fi instalat Donald Trump ca președinte – și cu privire la finalizarea discuțiilor legate de călătoriile fără viză ale românilor în SUA, subliniind și susținerea reciprocă pe care și-o acordă România și Republica Moldova, cu privire la orientarea proeuropeană.

Istoricul Tudor Vișan-Miu: Nu avem o Casă regală gălăgioasă, ci una foarte discretă

„Acest discurs este unul tipic pentru un tip de eveniment, o seară a corpului diplomatic la care participă ambasadori care sunt obișnuiți cu un anume limbaj, un limbaj în care fiecare cuvânt contează, fiecare accent contează și de aceea orice idee trebuie atentă formulată. Evident că putem avea fiecare o cheie de lectură proprie, dar a mea, cea pe care vi-o propun acuma, accentul s-a pus asupra unui prezent în care există o serie de probleme, desigur, dar și de constante și constante, care privesc, să spunem, parcursul României. Și una dintre ele este integrarea transatlantică și apartenenți lor, Uniunea Europeană și NATO, care este prezent într-o lumină pozitivă. Intr-o lumină negativă sunt prezentate alte deficiențe, să spunem, inclusiv cele electorale, care au fost foarte mult discutate în spațiul românesc. Dar se prezintă și alte cazuri sau se sugerează care exista probleme de acest fel și în alte state”, spune istoricul Miu.

In discursul MS Margareta se amintește explicit și de situația din Republica Moldova, unde au avut alegeri prezidențiale, ca și la noi acum ceva timp. De asemenea a relatat despre eforturile depuse de tatăl său, regele Mihai, de a convinge guvernele din alte țări că România aparține familiei occidentale.

„Dincolo de cadrul acesta instituțional e vorba și de oameni, mai ales oamenii de care se amintește în acest discurs, au un fel de ruptură cu elita politică. Majestatea Sa spunea că totuși România nu este o excepție, ci dimpotrivă, reflectă o situație des întâlnită în rândul democrațiilor contemporane.

Ceea aș adăuga referitor la faptul că instituția Coroanei nu se pronunță politic se referă în primul rând la politica partizană, la politica partidelor. Ori în privința aceasta și într-o monarhie, coroana  evită să se manifeste in ce privește, persoane, partide, candidați. Însă o face atunci când e vorba de atitudini, de poziții, de alegeri geopolitice și de asta aș lansa chiar o comparație, care nu cred că este forțată, cu un mesaj pe care l-a dat Regele Mihai în anul 2000, înaintea alegerilor prezidențiale din acel an.

A fost un mesaj neobișnuit, pentru că Regele nu se exprima în mod regulat înaintea alegerilor prezidențiale, dar o făcuse tocmai pentru că unul din candidați se exprimase apropo de alegerea aceasta privind viitorul parcurs european și nord atlantic al României și exista temere, dacă se va urma în continuare același traseu cum se mersese deja de 5 ani, de când era pactul de la Snagov, sau se va merge pe o altă cale, temere care, iată, a fost reluată acuma, deși sigur că situația e cumva alta, pentru că deja facem parte din aceste structuri”, a mai spus istoricul Tudor Vișan-Miu .

Viitorul ambasador la HAGA, E.S. Nicolae Comănescu: Casă Regală a României rămâne un reper

„A fost un mesaj plin de emoție, în același timp, a fost un mesaj foarte puternic și cred că a punctat foarte bine principalele preocupări atât ale populației, ale românilor care își doresc să aibă mai multă încredere in clasa politică în general, dar în același timp a punctat foarte bine importanța păstrării drumului euroatlantic al României. Și aici cred ca apartenența la Uniunea Europeană si la NATO sunt elemente esențiale pentru progresul și pentru parcursul modernizării României”, susține E.S. Nicolae Comănescu .