Georgia: fostul fotbalist Mikheil Kavelashvili preia Președinția în mijlocul protestelor pro-UE
Mikheil Kavelashvili, fost jucător la Manchester City, a fost ales președinte al Georgiei de către un parlament contestat, într-un climat politic marcat de proteste masive pro-europene. Cu doar o zi înainte de vot, mii de oameni s-au strâns în fața parlamentului, cerând schimbări democratice și noi alegeri.
O alegere care divizează scena politică
Partidele de opoziție au boicotat votul, acuzând fraude electorale și lipsa de legitimitate a noului președinte. În paralel, Salome Zourabichvili, președinta pro-occidentală în exercițiu, a catalogat alegerea lui Kavelashvili drept o „parodie” și a denunțat controlul exercitat de partidul de guvernământ Georgian Dream asupra instituțiilor statului.
Proteste neîncetate pentru viitorul european al Georgiei
Străzile capitalei Tbilisi continuă să fie animate de manifestații pro-UE. Cetățenii își exprimă furia față de suspendarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, o decizie anunțată de guvern pentru următorii patru ani. Steagurile albastre cu stele galbene flutură în fiecare seară, devenind simbolul rezistenței populare.
Un președinte cu viziuni pro-ruse
Kavelashvili, fondatorul partidului People’s Power, este cunoscut pentru pozițiile sale pro-ruse și pentru critica adusă influențelor occidentale. Alegerea sa stârnește îngrijorări internaționale cu privire la viitorul democratic al Georgiei și la distanțarea sa de valorile europene.
Incertitudinea care planează asupra Georgiei
Protestele neîntrerupte, combinarea presiunilor interne și internaționale, precum și polarizarea politică acută fac ca viitorul Georgiei să fie mai instabil ca niciodată. În timp ce mulțimile cer un stat de drept și integrarea în UE, președinția lui Kavelashvili pare să ducă țara pe un drum complet diferit.
Ce fel de joc politic se derulează în Georgia? De ce e Georgia atât de importantă pentru Putin?
Georgia, deși o țară mică, joacă un rol geopolitic semnificativ, fiind la intersecția dintre Est și Vest, un spațiu unde interesele rusești, europene și americane se intersectează și se ciocnesc.
Jocul politic din Georgia: o țară prinsă între Est și Vest
În ultimele decenii, Georgia s-a confruntat cu o dualitate: pe de o parte, o populație majoritar pro-europeană care susține integrarea în UE și NATO; pe de altă parte, un establishment politic divizat între influențele occidentale și presiunile rusești.
Guvernul Georgian Dream: între Moscova și Bruxelles
Partidul Georgian Dream, care domină scena politică din 2012, este perceput ca având o relație ambiguă cu Rusia. Deși retorica oficială a guvernului susține integrarea europeană, acțiunile lor – cum ar fi suspendarea negocierilor de aderare la UE – indică o orientare mai pragmatică (sau chiar oportunistă), pentru a evita provocarea Kremlinului.
Opoziția pro-europeană
Opoziția din Georgia este ferm ancorată în valorile europene și atlantice, însă suferă de fragmentare și incapacitatea de a coagula un front unitar. Protestele recente demonstrează însă că societatea civilă este mai vocală și mai activă decât partidele politice, ceea ce creează un spațiu imprevizibil pentru schimbări viitoare.
Presiunea Rusiei
Rusia vede Georgia ca parte a sferei sale tradiționale de influență, o regiune esențială pentru strategia sa de securitate. Kremlinul este conștient că o Georgia integrată în NATO ar însemna o pierdere strategică uriașă, punând Alianța în imediata apropiere a frontierelor rusești. De aceea, Moscova a recurs la măsuri extreme, cum ar fi invazia din 2008 și sprijinirea entităților separatiste din Abhazia și Osetia de Sud.
De ce este Georgia importantă pentru Putin?
Control strategic asupra Caucazului
Georgia este situată într-o regiune critică, Caucazul de Sud, care leagă Rusia de Orientul Mijlociu și Asia Centrală. Kremlinul consideră această regiune un tampon esențial împotriva expansiunii NATO și a influenței occidentale.
Conductele de energie
Georgia este un coridor strategic pentru transportul energiei, în special conductele de petrol și gaze care traversează țara, conectând regiunea Caspică de Europa. Bypass-ul rusesc prin Georgia reduce dependența energetică a Europei de Kremlin, ceea ce Moscova încearcă să contracareze.
Un exemplu periculos pentru fostele state sovietice
Integrarea Georgiei în structuri occidentale ar reprezenta un precedent periculos pentru alte țări post-sovietice, cum ar fi Ucraina, Moldova sau chiar Belarus. Succesul georgian ar putea încuraja aceste state să își intensifice eforturile de a ieși din sfera de influență a Rusiei.
Control asupra regiunilor separatiste
Abhazia și Osetia de Sud, susținute militar și economic de Rusia, sunt instrumente folosite pentru a destabiliza Georgia și a împiedica integrarea ei în NATO. Rusia folosește conflictele înghețate ca mijloc de a menține țara într-o stare permanentă de instabilitate.
Ce încearcă Putin să obțină?
Păstrarea Georgiei în sfera sa de influență
Putin încearcă să împiedice cu orice preț integrarea Georgiei în NATO și UE, folosind o combinație de presiune politică, economică și militară.
Fragmentarea internă
Strategia clasică a Kremlinului este să exploateze diviziunile politice interne din Georgia. Sprijinirea partidelor sau liderilor politici care promovează o poziție mai conciliantă față de Rusia ajută la menținerea unui echilibru favorabil Kremlinului.
Consolidarea prezenței militare
Prezența trupelor rusești în Abhazia și Osetia de Sud oferă Moscovei un punct de sprijin strategic în Caucaz, permițând Kremlinului să răspundă rapid oricăror încercări de apropiere a Georgiei de Occident.
Viitorul Georgiei: între rezistență și compromis
Georgia se află într-un moment de răscruce. Pe de o parte, există o voință populară masivă pentru integrarea europeană; pe de altă parte, presiunea rusă și instabilitatea politică internă complică acest parcurs. În timp ce Putin își joacă cărțile pentru a menține țara pe orbita sa, Georgia are de făcut alegeri care vor defini viitorul său pentru decenii. Ce rămâne de văzut este dacă vocea străzii va prevala asupra strategiilor din umbră.