35 DE ANI. Ce-am făcut în libertate? (VIDEO)

Literatură, filme artistice, documentare, teatru, arte vizuale – câteva opere create în cei 35 de ani de libertate după momentul 1989 al, hai să-i zicem, Revoluției Române.

În cele ce urmează nu acoperim toate creațiile, lista se cere completată, dar demersul de inițiere credem că era așteptat și pe acest tărâm, al creației.

35 de ani de carte cu tema Revoluției

Carte. „Revoluția din 1989 povestită celor care nu au trăit-o” de Alina Pavelescu, 2024 / Foto: Editura ART

„Revoluția din 1989 povestită celor care nu au trăit-o” (2024) de Alina Pavelescu, „Revoluția trădată” (1991) de Vladimir Tismăneanu – analizează Revoluția din perspectiva politică și explorează modul în care schimbarea regimului a fost gestionată. „Cartea Revoluției” (1999) de Victor Bârsan – o lucrare care documentează cronologic evenimentele din decembrie 1989. „Mărturii despre revoluție” (coordonator: Stelian Tănase) – o colecție de interviuri și relatări despre perioada Revoluției. Revoluția română din decembrie 1989 în context internațional de Ioan Scurtu – analizează influențele internaționale și contextul global în care a avut loc revoluția. Interviuri despre revoluție de Alex Mihai Stoenescu –  serie de interviuri cu participanți și martori ai Revoluției, cu puncte de vedere diferite asupra evenimentelor. Revoluția din Timișoara și falsificatorii istoriei de Marius Mioc – o lucrare care examinează evenimentele de la Timișoara și modul în care au fost prezentate ulterior. Revoluția Română văzută de ziariști americani și englezi – o colecție de articole și reportaje realizate de jurnaliști străini, oferind o perspectivă externă asupra evenimentelor. Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții de Ruxandra Cesereanu – o analiză detaliată a evenimentelor din decembrie 1989, din perspective multiple și interpretări ale Revoluției. (Ordinea prezentării este aleatorie, pentru evitarea polemicilor.)

ȘTIREA: „Revoluția din 1989 povestită celor care nu au trăit-o” de Alina Pavelescu (Editura ART, 2024) este disponibilă pentru precomandă pe site-ul editurii, cu livrare din 20 decembrie. Practic, o creație dedicată momentului Decembrie 1989 gata să vadă lumina tiparului.

Cartea spune povestea Revoluției din 1989, oprindu-se cu predilecție asupra acelor momente-cheie care le pot da tinerilor cititori o imagine de ansamblu cu privire la acest eveniment important din istoria națională. Volumul nu și-a propus să relateze întreaga istorie a acestui eveniment și nici să ofere răspunsuri definitive cu privire la ceea ce s-a întâmplat în timpul Revoluției. Și-a propus, în schimb, să istorisească celor care nu au trăit-o ce s-a întâmplat înainte, în timpul și imediat după Revoluția din 1989, așa cum se cunosc faptele în prezent.

„Pentru România de azi, căderea regimului comunist în urma Revoluției din 1989 este, fără nicio îndoială, «evenimentul fondator». Pentru cei născuți înainte de 1980, ea este, încă, o amintire vie. Iar pentru cei mai tineri – o poveste. Însă nu una oarecare. Este, în mod sigur, cea mai nebuloasă și mai controversată poveste din întreaga istorie modernă românească”, scrie Liviu Papadima

„E una dintre convingerile mele cele mai puternice: acea generație care va ajunge prima să înțeleagă ce s-a întâmplat atunci cu noi […] va fi și generația care va reuși să răscumpere frustrările părinților și bunicilor ei, să le dea un sens, să le transforme, în sfârșit, într-o nouă civilizație românească, una funcțională, de succes”, Alina Pavelescu, autoare.

35 de ani de filme în libertate

Film. Premianții „După dealuri”, la Cannes / Foto: gandul.ro

„După dealuri” (2012) – regizat de Cristian Mungiu, acest film explorează consecințele tranziției postrevoluționare asupra societății românești. Deși nu tratează direct revoluția, surprinde efectele indirecte ale schimbărilor din 1989. În 2014, Vaticanul și-a dat binecuvântarea în ceea ce privește exorcizările ca practică standard în Biserica Catolică, iar Papa Francisc a subliniat că Satana există, iar presa afirmase că suveranul pontif practică exorcizările, conform Daily Mail. Cotidianul britanic a publicat un documentar despre fostul preot Daniel Corogeanu, condamnat la șapte ani de închisoare pentru moartea unei măicuțe de 23 de ani, pe care timp de trei zile a ținut-o legată de o cruce. Jurnaliștii britanici spun că judecătorii nu ar fi luat în considerație ipoteza că măicuța ar fi putut deceda în urma supradozei de adrenalină administrată de paramedici. Fostul părinte Corogeanu a declarat în instanță că se consideră nevinovat, întrucât moartea Irinei Cornici nu a fost ca urmare a faptului că a ținut-o închisă. „Am legat-o pentru că se lovea și își făcea rău singură, și am fi putut să o găsim moartă în camera ei”, îl cita Mediafax pe Daniel Corogeanu. De fapt, după moartea ei, Maricica Irina Cornici a fost diagnosticată cu schizofrenie, iar „posedarea” ei ar fi fost doar o serie de episoade ale acestei boli. Filmul „După dealuri” de Cristian Mungiu a primit trofeul pentru cel mai bun scenariu, iar actrițele Cosmina Stratan și Cristina Flutur au primit premiul pentru interpretare la Festivalul Internațional de Film de la Cannes, în 2012. „Moartea domnului Lăzărescu” (2005, regia Cristi Puiu) – o dramă socială despre sistemul medical și alienarea umană, care a obținut Premiul „Un Certain Regard” la Festivalul de la Cannes, Marele jaf comunist (2004, regia Alexandru Solomon). Enumerarea peliculelor este aleatorie. Criticii pot asocia „Marele jaf comunist” cu „Reconstruction”, sursa de inspirație fiind aceeași pentru ambele filme, jaful din 1959 de la Banca Națională.

35 de ani de documentare a comunismului

„Reconstruction” (2001) – un documentar de Irene Lusztig după pelicula „Reconstituirea” creată de Securitate după jaful din 1959 de la Banca Națională. Cei șase acuzați au fost obligați să-și joace propriile roluri și să-și recunoască vinovăția în fața camerelor de filmare. „Decrețeii” (2004) – regizat de Florin Iepan, analizează impactul politicilor comuniste asupra vieții de familie și asupra generației născute sub regimul Ceaușescu, contextualizând Revoluția din 1989. „Autobiografia lui Nicolae Ceaușescu” (2010) – un documentar de Andrei Ujică. Reconstituie viața dictatorului prin materiale de arhivă, culminând cu evenimentele din 1989.

35 de ani de teatru tematic

„20 de ani în Siberia” – o piesă bazată pe mărturii despre viața sub comunism și despre Revoluție, punând accentul pe efectele asupra vieții oamenilor obișnuiți. „Anul dispărut. 1989”, spectacol montat la Teatrul „Toma Caragiu” din Ploiești – dispariția unui elev duce la convocarea unei ședințe cu părinții . Pe măsură ce se încearcă punerea laolaltă a evenimentelor ce au dus la dispariția copilului, apar paranoia, suspiciunea și acuzațiile atât din partea părinților, cât și a copiilor, dezvăluind cruzimea și ipocrizia. Luminița, o fată de 17 ani, încearcă să fugă din țară cu iubitul ei, un student disident față de Ceaușescu. Aceasta este și însărcinată în două luni. O realitate înfricoșătoare se dezvăluie, familia fetei cheamă miliția și iubitul Luminiței este arestat. Drama fetei continuă, aceasta fiind îmbătată de cei dragi, care încearcă apoi să aranjeze un avort ilegal, împotriva voinței ei. Epocă de aur, nu altceva.

„Decrețeii”, copiii născuți de frica morții / Foto: descopera.ro

Film. Scurtmetraje „Amintiri din epoca de aur”. Pe când aveam o țară dezvoltată și eram mândri că suntem români / Foto: europolitics.ro