Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), schimbare în procesul intentat de Georgescu. Dosarul se mută la Curtea de Apel

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a hotărât, luni, declinarea competenței în dosarul în care Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, împreună cu Călin Georgescu, contestă deciziile Biroului Electoral Central (BEC) și solicită anularea alegerilor prezidențiale din 2024. Astfel, judecarea cauzei va fi transferată Curții de Apel București, o decizie care marchează un pas important într-un litigiu ce implică numeroase instituții ale statului și lideri de rang înalt.

Obiectul dosarului Georgescu: anularea procesului electoral și reluarea alegerilor

Dosarul, inițiat de Călin Georgescu și Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, are ca scop principal contestarea și anularea hotărârilor adoptate de Biroul Electoral Central (BEC) în legătură cu alegerile prezidențiale. Cele trei decizii contestate – nr. 230D/2024, nr. 231D/2024 și nr. 232D/2024 – reglementează anularea întregului proces electoral și stabilesc condițiile reluării acestuia de la zero, în urma unei decizii a Curții Constituționale.

Conform deciziei BEC nr. 230D din 6 decembrie 2024, procesul electoral trebuia reluat pe baza unui nou calendar electoral, ceea ce a generat controverse majore și acțiuni legale.

18:27 • Justitie

Decizie definitivă de la ICCJ: Daniel Tudorache scapă de închisoare în dosarul diamantelor

08:32, 16.01.2025 • Justitie

Zi importantă pentru Călin Georgescu: ÎCCJ decide asupra contestării hotărârilor BEC legate de anularea alegerilor prezidențiale

”Decizia nr. 6078/16.12.2024 – Declină soluţionarea cauzei. Respinge excepţia necompetenţei generale a instanţelor judecătoreşti invocată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi intimaţii Serviciul Român de Informaţii şi Statul Major al Apărării prin Şeful Statului Major al Apărării, ca nefondată”, este sentinţa pronunţată, luni, de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

”Declină competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată, precizată şi completată formulată de reclamanţii Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept şi Georgescu Călin, în contradictoriu cu intimaţii Biroul Electoral Central, Ministerul Apărării Naţionale, Statul Major al Apărării şi Şeful Statului Major al Apărării, Guvernul României prin Prim-Ministru, reprezentat de Secretariatul General al Guvernului, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională a României, Serviciul Român de Informaţii, Preşedintele României, Klaus Iohannis reprezentat de Administraţia Prezidenţială şi Lasconi Elena – Valerica, privind anularea Deciziilor Biroului Electoral Central nr. 230D din 06.12.2024, nr. 231D din 07.12.2024 şi nr. 232D din 07.12.2024 şi obligarea Guvernului României la emiterea unei noi hotărâri de Guvern, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti – Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal”, se mai arată în decizia judecătorilor.

Cererea depusă de reclamanți vizează nu doar BEC, ci și alte instituții cheie ale statului român, cum ar fi:

• Ministerul Apărării Naționale și Statul Major al Apărării,
• Guvernul României,
• Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,
• Curtea Constituțională a României,
• Serviciul Român de Informații (SRI).

Pe lista celor citați în proces apar și persoane individuale, cum ar fi președintele Klaus Iohannis și primarul Elena Lasconi, ceea ce adaugă o dimensiune politică sporită cazului.

Decizia ÎCCJ: excepția de necompetență materială

ÎCCJ a admis excepția de necompetență materială în această cauză, argumentând că soluționarea acestui dosar intră în sfera de competență a Curții de Apel București. Această decizie nu poate fi atacată, conform legislației în vigoare, și reprezintă un moment procedural important în cadrul litigiului.