România a intrat în Schengen. Beneficii, dar și mari provocări. Să râdem, sau să plângem ? Vine 1 ianuarie 2025

România a intrat, în sfarșit, pe deplin în Spațiul Schengen. Aceasta vine cu beneficii, dar și cu importante provocări. Se apropie 1 ianuarie 2025. Așadar, ce să facă poporul ? Să râdă, sau să plângă ? 

Atât de respectați suntem noi în Uniunea Europeană, că de fiecare dată, la decizii importante politice și economice, am fost sfătuiți să mergem de mână, ca la grădiniță, cu vecinii nostri bulgari, zarzavagii din tată-n fiu, și sluga Rusiei de când se știu.

Internauții, cu spiritul lor jovial binecunoscut au scris: ,,Dacă s-a dat Schengen și la săraci, înseamnă că nu mai valorează nimic”. Oare, așa să fie ?

Austria a renunțat oficial la opoziția s-a față de intrarea deplină a României în Spațiul Schengen, dar n-a renunțat la suspiciunea față de migrația clandestină, adusă de liberalizarea frontierelor intra-comunitare.

Oficialii austrieci, nici nu au așteptat concluziile JAI privind extinderea Schengen pentru România și Bulgaria, și au luat măsuri preventive, încă din luna noiembrie, înțelegând că nu se mai pot opune la nesfârșit.

Austria a anunțat marți, 12 noiembrie, că va extinde controalele la frontierele cu Ungaria și Slovenia, țări membre ale spațiului Schengen, pentru o perioadă de încă șase luni, până la data de 11 mai a anului 2025. Măsura a fost explicate ,,ca parte a eforturilor guvernului austriac de a combate migrația ilegală și de a asigura securitatea la granițele naționale”.

„Controalele la frontiere sunt și rămân un factor decisiv în lupta împotriva migrației ilegale,” declara Gerhard Karner, ministrul de interne al Austriei, din cadrul Partidului Popular Austriac (ÖVP).

Deci, neîncrederea rămâne, în capacitatea administrațiilor de a stăvili fenomenul migrației.

Iată cu a explicat Senatul româniei (cu membri săi vechi) avantajele și dezavantajele aduse de aderarea la spatiul Schengen.

Austria nu s-a limitat la controalele la frontierele cu Ungaria și Slovenia. Recent, Ministerul de Interne austriac a anunțat și extinderea controalelor la granițele cu Cehia și Slovacia până în anul 2025. Această măsură a fost justificată printr-o preocupare crescută cu privire la migrația ilegală și a fost adoptată în contextul în care mai multe țări europene, printre care Germania, Danemarca, Franța, Italia, Norvegia, Suedia și Slovenia, au implementat controale similare la frontierele lor interne.

Deci, în față râd, și în spate înfig cuțitul ! N-au renunțat la tratamentul anacronic aplicat României, și nu numai acesteia, de ,,cetățeni de mâna a doua ai Uniunii Europene”.

Iată cu a explicat Senatul româniei (cu membri săi vechi) avantajele și dezavantajele aduse de aderarea la spatiul Schengen, dar fără să vorbească nimeni despre scepticismul care planează asupra țărilor vest-europene.

Deși spațiul Schengen a fost creat pentru a permite libera circulație între țările membre, excepțiile sunt posibile în cazul unor situații speciale de securitate. Austria, alături de alte țări europene, a notificat Comisia Europeană cu privire la implementarea acestor controale la frontiere, care ar trebui să fie doar temporare. Totuși, în fața provocărilor legate de migrație, multe dintre statele membre au optat pentru extinderi repetate ale acestor controale.

Începând cu data de 9 decembrie, și Olanda a implementat controale dure, la frontierele cu Belgia și Germania, subliniind o tendință crescută de consolidare a controalelor în spațiul Schengen.

Iată cu a explicat Senatul româniei (cu membri săi vechi) avantajele și dezavantajele aduse de aderarea la spatiul Schengen, dar fără să vorbească nimeni despre scepticismul care planează asupra țărilor vest-europene.

Așadar, o teamă generală plutește deasupra Europei, după ce România a dobândit dreptul ca cetățenii săi să circule liber.

Beneficii 

Ridicarea controalelor intre frontierele interne ale statelor membre Schengen. Astfel, trecerea frontierei se poate realiza indiferent de ora si prin orice loc iar cetatenii statelor membre care calatoresc in spatiul Schengen trebuie sa aiba asupra lor un document de identitate valabil. Trecerea frontierelor interne poate fi asemanata cu o calatorie in interiorul tarii.
Aceleaşi reguli sunt valabile şi pentru cei care transportă mărfuri. Potrivit unor rapoarte întocmite de reprezentanţii transportatorilor, aceştia ar câştiga chiar şi până la zece ore la un drum din România până în vestul Europei. Cea mai mare pierdere de timp este la graniţa cu Ungaria.

Controalele la frontierele interne Schengen pot fi introduse pentru o perioada limitata in timp din motive de ordine publica sau securitate nationala, decizie ce este luata la nivelul fiecarui stat membru Schengen.

Libertatea de miscare a cetatenilor statelor membre reprezinta beneficiul adus de aderarea la spatiul Schengen fara ca acesta sa fie inteles ca absolut. Odata cu eliminarea controalelor la frontiere ar putea creste pericolele pentru securitatea interna a tarilor implicate prin faptul ca, din acest moment, se lasa „cale libera” infractorilor.
Astfel, se impune o cooperare transfrontaliera, in special prin infiintarea serviciilor comune ale politiei, vamii si politiei de frontiera (in cadrul Centrelor, Birourilor, Punctelor comune de contact) pentru toate statele contractante care sa aiba ca scop protectia propriilor cetateni. De asemenea, Sistemul Informatic Schengen, asistenta operativa reciproca si schimbul direct de informatii intre fortele de politie precum si supravegherea transfrontaliera a infractorilor reprezinta mijloace de lupta impotriva terorismului, crimei organizate, traficului de fiinte umane si a imigratiei ilegale. A fost adoptat un set de reguli uniform care sa asigure cetatenilor statelor membre protectia datelor cu caracter personal impotriva oricarei incalcari a drepturilor fundamentale.

Dezavantaje

Creşterea criminalităţii. Odată cu eliminarea controalelor la frontieră ar putea creşte pericolele pentru securitatea internă. În România ar putea intra infractori din spatiul Shengen, dar în acelaşi timp şi mulţi membri ai reţelelor interlope din ţara noastră ar putea să exploateze faptul că nu mai există control la vamă. Ar putea creşte traficul de fiinţe umane, precum şi prostituţia.
România ar putea deveni ţară principală de destinaţie pentru imigranţii extracomunitari. Ar putea creşte numărul celor care vor încerca să intre în spaţiul Schengen prin România. Din această cauză, în ultimii ani au fost derulate mai multe proiecte pentru a întări sistemul vamal românesc. Proiectele au fost sponsorizate de comunitatea europeană.

Set de măsuri compensatorii

In afara beneficiilor aduse, eliminarea controalelor la frontiere interne poate avea un impact negativ pentru securitatea interna a statelor membre.
Pentru prevenirea unor astfel de inconveniente, statele Schengen introduc un set de măsuri compensatorii prevazute in detaliu de acquis-ul Schengen si de recomandarile referitoare la punerea lor in practica.
Masurile compensatorii ale CAAS pot fi clasificate dupa cum urmeaza:

circulatia persoanelor (vize si cooperare consulară)

cooperarea polițienească:

• 1. sprijinul reciproc al polițiilor în domeniul asistenței judiciare
  2. schimbul de ofițeri de legatură între poliții
  3. cooperarea transfrontalieră la granițele interne, în special prin înființarea serviciilor comune ale poliției, vămii și poliției de frontieră pentru toate statele contractante
  4. misiuni de supraveghere și urmărire transfrontalieră a poliției, cooperarea judiciară a statelor membre SchengenCea mai semnificativă măsură compensatorie o reprezintă înființarea unui sistem comun european de urmărire polițienească transfrontalieră, numit Sistemul Informatic Schengen. Toate statele membre introduc date în sistem direct de la bazele de date naționale.
     O altă măsură compensatorie se referă la protecția datelor cu caracter personal care reprezintă dreptul persoanei fizice de a-i fi apărate acele caracteristici care conduc la identificarea sa și obligația corelativa a statului de a adopta măsuri adecvate pentru a asigura o protecție eficientă pornind de la faptul că numeroase informații privind datele personale se transferă între statele membre.

Poliția de Frontieră, mai disperată decât celelalte autorități, se vede deja depășită de noua responsabilitate adusă de libera circulație a cetățenilor.

A publicat doar o parte din lunga listă a sarcinilor suplimentare pe care le au de executat ,,lucrătorii poliției de frontieră”, a căror cea mai mare ,,durere” este dispariția oportunității de șpagă, la trecerea frontierei terestre.

Poliția de Frontieră reamintește Strategia nationala privind aderarea la spatiul Schengen pentru perioada 2008-2011, document ce contine directiile de actiune pe care autoritatile si institutiile cu responsabilitati in domeniu le-au avut de urmat pana în luna martie 2011, când se presupunea că România va fi primită în Schengen.

Câte din condiționalitățile de mai jos au fost îndeplinite. Foarte puține, dacă intrarea României în Schengen se petrece abia de la 1 ianuarie 2025.

Poliția de Frontieră are pe pagina s-a de internet lunga listă cu ,,Principalele directii de actiune identificate în procesul de aderare a României la spațiul Schengen”:

• implementarea acquis-ului Schengen:

• • obiective:

• • • armonizarea legislativa si implementarea celor mai bune practici si recomandari elaborate la nivel european in domeniul Schengen:

• • • • crearea cadrului legislativ in vederea eliminarii controalelor la viitoarele frontiere interne;

• • • • asigurarea cadrului legislativ in vederea intaririi controlului la frontierele externe, a supravegherii zonei de frontiera externa si luptei impotriva criminalitatii transfrontaliere;

• • • • continuarea demersurilor privind incheierea acordurilor de mic trafic cu statele terte vecine;

• • • • asigurarea cadrului legislativ in vederea armonizarii complete a politicii nationale in domeniul vizelor cu cea a Uniunii Europene prin implementarea prevederilor specifice acquis-ului Schengen;

• • • • armonizarea cadrului legislativ privind regimul strainilor in vederea indeplinirii criteriilor de aderare la spatiul Schengen;

• • • • dezvoltarea cadrului legislativ si a procedurilor necesare pentru indepartarea strainilor, inclusiv prin implementarea prevederilor acordurilor de readmisie;

• • • • asigurarea cadrului legislativ in vederea implementarii prevederilor Schengen in domeniul azilului;

• • • • dezvoltarea cadrului legislativ si a procedurilor necesare implementarii prevederilor Schengen in domeniul cooperarii politienesti;

• • • • dezvoltarea de bune practici in domeniul cooperarii judiciare in materie penala;

• • • • asigurarea cadrului legislativ si a procedurilor necesare implementarii prevederilor Schengen in domeniul armelor de foc si munitiilor;

• • • • asigurarea cadrului legislativ si a procedurilor necesare implementarii prevederilor Schengen in domeniul substantelor stupefiante si psihotrope si al precursorilor acestora;

• • • • dezvoltarea cadrului legislativ care asigura implementarea S.I.S. in Romania;

• • • • armonizarea legislatiei, a reglementarilor si practicilor nationale cu acquis-ul Schengen din domeniul protectiei datelor personale;

• • • • dezvoltarea instrumentelor juridice, inclusiv a procedurilor operative-standard in vederea intaririi cooperarii bilaterale cu statele membre ale Uniunii Europene / Schengen, in problematica specifica atasatilor de afaceri interne si a ofiterilor de legatura pe probleme de migratie;

• • • asigurarea cadrului institutional necesar aderarii la spatiul Schengen:

• • • • relocarea personalului din punctele de trecere a frontierei situate pe viitoarea frontiera interna, in contextul ridicarii controlului specific la acest tip de frontiera a Uniunii Europene;

• • • • dezvoltarea capacitatii institutionale a Ministerului Afacerilor Externe in context Schengen;

• • • • dezvoltarea capacitatii institutionale a structurilor cu competente in domeniul cooperarii politienesti si al cooperarii judiciare, in context Schengen;

• • • • crearea si dezvoltarea capacitatii institutionale a structurilor cu atributii in gestionarea Registrului central de investigatii si cercetare in domeniul drogurilor si al infractiunilor conexe;

• • • • crearea Centrului national SIS si incadrarea personalului adecvat care sa asigure exploatarea, monitorizarea si intretinerea N.S.I.S. II;

• • • • dezvoltarea institutionala a Biroului SIRENE, in vederea asigurarii unui schimb eficient de date si informatii cu alte birouri nationale SIRENE din statele membre Schengen, precum si cu autoritatile de aplicare a legii implicate, respectiv cu alte autoritati competente din Romania, in conformitate cu standardele acquis-ului Schengen si cu cele mai bune practici din domeniu;

• • • • dezvoltarea institutionala a A.N.S.P.D.C.P. in vederea indeplinirii la standarde Schengen a activitatilor de control si supraveghere in domeniul protectiei datelor personale;

• dezvoltarea infrastructurii si a procedurilor necesare indeplinirii criteriilor de aderare la spatiul Schengen:

• • obiective:

• • • asigurarea din punct de vedere tehnic si administrativ a tuturor conditiilor necesare indeplinirii cerintelor acquis-ului Schengen:

• • • • pregatirea pentru implementarea masurilor necesare in vederea eliminarii controalelor la viitoarele frontiere interne;

• • • • operationalizarea activitatii in porturi si aeroporturi conform cerintelor acquis-ului Schengen;

• • • • asigurarea conditiilor tehnico-administrative in vederea punerii in circulatie a colantelor de viza si formularelor de viza tip Schengen;

• • • • introducerea datelor biometrice in documentele de calatorie si asigurarea conditiilor tehnico-administrative in vederea punerii in circulatie a documentelor care atesta rezidenta in conformitate cu standardele Uniunii Europene;

• • • • consolidarea capacitatii administrative si modernizarea consulatelor, precum si dotarea institutiilor cu competente in domeniul imigratiei cu aparatura necesara indeplinirii atributiilor specifice, inclusiv crearea unor baze de date adecvate, in conformitate cu prevederile acquis-ului Schengen relevant;

• • • • asigurarea conditiilor tehnico-administrative pentru implementarea componentei nationale a Sistemului Informatic privind vizele;

• • • • asigurarea conditiilor tehnico-administrative pentru participarea la mecanismul de stabilire a statului membru responsabil cu examinarea cererilor de azil, inclusiv prin compatibilizarea sistemelor informatice specifice-DubliNet si EURODAC;

• • • • operationalizarea Biroului SIRENE si a structurilor cu competente Schengen in domeniul cooperarii politienesti;

• • • • modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de management al datelor (comunicatii si informatica);

• • • • asigurarea echipamentului operativ specific la nivelul structurilor cu competente in domeniul combaterii traficului de substante stupefiante si psihotrope si de precursori ale acestora;

• • • • operationalizarea sistemului de prelucrare a datelor cu privire la evidenta armelor, a detinatorilor legali de arme, precum si a operatiunilor cu arme si munitii;

• • • • asigurarea conditiilor tehnico-administrative pentru implementarea N.SIS II si modernizarea celorlalte sisteme informatice nationale cu relevanta in domeniul Schengen, in vederea asigurarii compatibilitatii cu acesta;

• • • • realizarea copiei nationale a bazei de date a CS.SIS II si conectarea N.SIS II la CS.SIS II;

• • • • asigurarea conditiilor tehnico-administrative pentru prelucrarea datelor cu caracter personal in cadrul procedurilor si activitatilor cu relevanta Schengen, in conformitate cu reglementarile comunitare in domeniul protectiei persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal;

• pregatirea profesionala:

• • obiective:

• • • pregatirea profesionala a personalului institutiilor/structurilor implicate in procesul de aderare a Romaniei la spatiul Schengen:

• • • • cunoasterea continutului documentelor strategice privind cooperarea Schengen;

• • • • asigurarea cunostintelor si formarea deprinderilor necesare pentru dezvoltarea capacitatii personalului de cooperare in domeniul Schengen;

• • • • transmiterea informatiilor privitoare la acquis-ul Schengen;

• • • • cunoasterea procesului de evaluare Schengen;

• • • • pregatirea personalului pentru aplicarea procedurilor de lucru specifice;

• • • • asigurarea cunoasterii limbilor straine necesare indeplinirii atributiilor in domeniul Schengen;

• • • • asigurarea cunostintelor si formarea deprinderilor de operare a tehnicii destinate indeplinirii atributiilor si misiunilor in domeniul Schengen.

Procesul de evaluare Schengen consta in verificarea indeplinirii tuturor conditiilor necesare implementarii depline a acquis-ului Schengen.  Domeniile evaluate in cadrul acestui proces vor fi:

• frontiere maritime, aeriene si terestre;

• cooperare politieneasca;

• vize;

• protectia datelor cu caracter personal;

• S.I.S.

Aderarea la Schengen aduce o serie de provocări din punct de vedere politic pentru România, pe care trebuie să le abordeze politic, a declarant, pentru Agerpres, preşedintele Sindicatului Poliţiştilor Europeni (EUROPOL), Cosmin Andreica.

„Aderarea la Schengen aduce o serie de provocări pe care România trebuie să le abordeze, din punct de vedere al oamenilor politici. Provocările aduc în dezbatere o serie de elemente infracţionale care pot apărea odată cu dispariţia controalelor la frontieră”, a declarat liderul sindicatului poliţiştilor. El crede că provocările țării rămân în continuare traficul de persoane și contrabanda: „Pe zona de trafic de persoane, unde România este pe primul loc în topuri, va fi mult mai uşor pentru traficanţi. Cât priveşte contrabanda cu ţigări, dacă până în momentul de faţă aveam un control riguros, acum un şofer de microbuz va putea merge cu duba încărcată cu ţigări, de exemplu, din Sighetu Marmaţiei până în primul cartier din Paris.”, explică Andreica.

În plus, el susține că, deși există structuri de informaţii, surse, medii infracţionale penetrate, ele nu garantează că vor fi identificați posibilii infractori care ar putea să profite de lipsa controlului la frontieră, a adăugat președintele EUROPOL. În acelaşi timp, el crede că România a demonstrat că, din punct de vedere tehnic, a îndeplinit condiţiile de aderare la UE, menţionate în tratat. „Însă, avem judeţe de graniţă unde după ora 22:00 nu sunt poliţişti rutieri planificaţi în serviciu. Asta înseamnă că oricând, oricine, poate tranzita fără niciun fel de problemă cu produse accizabile, cu materiale explozive ş.a.m.d. Sigur, acestea sunt dezavantajele”, a mai spus liderul sindical.

Economiștii salută, dar și avertizează asupra ,,riscurilor” ce însoțesc intrarea României în Schengen.

Cristian Păun, professor de economie la Academia de Studii Economice susține că intrarea României în Spaţiul Schengen reprezintă un pas înainte, în sensul apropierii noastre şi mai mult de acest proiect integraţionist, care va pune foarte mult în valoare nu doar libera circulaţie a persoanelor, ci şi libera circulaţie a mărfurilor, fiind eliminate nişte bariere între România alte ţări din UE.

„Este un pas înainte (intrarea României în Schengen, n.r.) în sensul apropierii noastre şi mai mult de acest proiect integraţionist, va pune foarte mult în valoare nu doar libera circulaţia persoanelor, ci şi libera circulaţie a mărfurilor, pentru că se vor elimina nişte bariere între noi şi Ungaria, între noi şi Bulgaria. Traficul la frontierele interne ale Uniunii Europene va fi semnificativ îmbunătăţit, timpii de aşteptare se vor reduce, vor mai exista controale, dar ele sunt doar direcţionate şi doar acolo unde va fi cazul. În general, vor dispărea timpii de aşteptare în aceste vămi”, a menţionat Cristian Păun, într-o declarație pentru AGERPRES.

În schimb, graniţele externe vor trebui gestionate cu mai multă responsabilitate, mai puţină corupţie şi mai multă implicare, a precizat Păun.

În opinia sa, un impact economic şi mai puternic îl va avea integrarea României în zona euro, pentru că „zona euro afectează mai multe libertăţi, practic toate cele patru libertăţi care se află la baza proiectului integraţionist: libera circulaţie a persoanelor, bunurilor, serviciilor şi capitalurilor”.

„Trebuie să avem acum mai multă grijă, să ne concentrăm şi mai mult pe această integrare în zona euro, cu atât mai mult cu cât suntem la limită cu unul din cei mai problematici indicatori, datoria publică. În PIB, ne apropiem de acel 60% care va face foarte dificilă îndeplinirea tuturor criteriilor de convergenţă nominală. Trebuie să continuăm acest proces.

Este o victorie, eu o consider o victorie importantă, dar o victorie de etapă, care dacă nu este dublată şi de victoria de care vorbeam legată de zona euro, şi de alte victorii care să ne apropie şi mai mult de Uniunea Europeană, cu siguranţă vom avea în continuare dificultăţi.

Până la urmă, Uniunea Europeană reprezintă un spaţiu economic important, în care ar trebui să ne integrăm mai mult, nu să ne depărtăm de ea, Uniunea Europeană având pentru România nişte beneficii nete substanţiale şi explicând în bună măsură nivelul de trai semnificativ mai bun faţă de perioada când ne aflam în afara acestei grupări economice”, a adăugat Cristian Păun.

Termene.ro prezintă Top 10 avantaje economice ale aderării României la Schengen

Aderarea la Schengen aduce beneficii semnificative pentru transportatorii și companiile românești. Eliminarea controalelor la frontierele cu Ungaria și Bulgaria va simplifica tranzitul rutier și feroviar, reducând timpii de așteptare și costurile asociate.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a menționat că, pentru transportul feroviar, eliminarea controalelor în punctele vamale precum Curtici, Valea lui Mihai, Salonta și Episcopia Bihor va scurta timpul de staționare cu aproximativ 30 de minute pentru fiecare tren. Pentru transportatorii rutieri, puncte de trecere precum Nădlac, Borș, Calafat sau Giurgiu vor deveni mai accesibile, ceea ce va spori eficiența comerțului transfrontalier.

Aceste măsuri vor avea un impact pozitiv asupra economiei, facilitând fluxurile comerciale și atrăgând noi oportunități de afaceri. În plus, pentru românii din diaspora care călătoresc frecvent în țară, aderarea la Schengen înseamnă un confort sporit, eliminând așteptările prelungite la frontiere, mai ales în perioadele aglomerate, precum sărbătorile.

Spațiul Schengen este una dintre cele mai mari realizări ale Uniunii Europene, acoperind peste 4 milioane de kilometri pătrați și 27 de țări membre, cu o populație de aproape 420 de milioane de persoane.

România și Bulgaria au aplicat deja integral normele Schengen din 31 martie 2024, eliminând controalele la frontierele aeriene și maritime. Aderarea completă la Schengen, inclusiv la frontierele terestre, reprezintă ultima etapă a acestui proces.

10 tipuri de afaceri care vor beneficia după

Decizia diplomatică de a permite României să adere la Spațiul Schengen ar trebui să aibă efecte pozitive și în practică, în îmbunătățirea mediului de afaceri. În aceste sens, am schițat un clasament al afacerilor care ar trebui să crească din punct de vedere al veniturilor odată cu aderarea României la Spațiul Schengen și cu frontierele terestre de la 1 ianuarie 2025.

Companii de transport internațional de marfă

Eliminarea controalelor reduce timpii de tranzit și costurile de transport, facilitând livrările rapide. Reducerea timpilor de așteptare la frontiere le va permite să accepte mai multe comenzi și să crească profitabilitatea.

Depozite și centre de distribuție

Creșterea competitivității produselor românești datorită reducerii costurilor și întârzierilor. O mai bună conectivitate le va permite să optimizeze rutele și să reducă costurile logistice.

Operatori de turism

Acces mai facil pentru turiștii din țările Schengen, ceea ce va stimula turismul incoming. Fluxuri sporite de turiști internaționali datorită unei circulații mai libere.

Firme de curierat și livrări rapide

Livrări mai rapide și fără bariere birocratice între România și alte state Schengen.

Exportatori și producători de produse agroalimentare

Livrări mai rapide și mai sigure către piețele externe, reducând riscurile pentru produse perisabile. Viteza crescută a transportului va reduce pierderile și va crește accesul la piețe.

Retaileri online care operează internațional

Fluxuri mai rapide de mărfuri și o aprovizionare mai eficientă a rețelelor de distribuție. Procesare și livrare mai eficientă a comenzilor externe.

Restaurante și lanțuri alimentare

Aprovizionare mai rapidă cu produse europene de calitate, îmbunătățind oferta.

Start-up-uri din tehnologie și mobilitate

Facilitarea colaborării cu partenerii din UE prin simplificarea mobilității angajaților și echipamentelor. Mobilitatea mai ușoară a echipamentelor și specialiștilor în alte state Schengen.

Constructori și producători de materiale de construcții

Simplificarea importurilor și exporturilor de materiale grele sau voluminoase. În plus, ransportul muncitorilor va fi simplificat spre piețele din Ungaria, Croația, Austria și chiar Germania.

Companii din automotive și din industria prelucrătoare

Acces mai rapid și mai ieftin la piețe și furnizori din zona Schengen. Costuri mai mici pentru exporturile în țările UE, îmbunătățind competitivitatea. Costuri mai mici pentru exporturile în țările UE, îmbunătățind competitivitatea.

Pe de altă parte, economistul Cristian Năsulea atrage atenția asupra „elefantului din încăpere”, după aderarea României la Schengen.

Acesta se referă la opţiunea unor români pentru partide „anti-europene şi anti-piaţă liberă”.

În acest context, spune economistul, trebuie să fim atenţi să votăm „cu înţelepciune” la următoarele alegeri prezidenţiale, arătându-le astfel „concetăţenilor europeni” că suntem bucuroşi de acest drept de liberă circulaţie deplină.

Noi, economiştii, suntem foarte curioşi să vedem ce se va întâmpla cu miliardul aproximativ calculat în costuri sublimentare pe care le aveau transportatorii români, înainte de intrarea în Schengen.

,,Suntem foarte curioşi să vedem ce va însemna asta pentru investiţiile străine, care erau oricum la un nivel mai bun decât fuseseră în trecut, însă în acest moment există toate premisele să vedem o creştere semnificativă a acestora. Este foarte interesant să vedem în perioada următoare ce se va întâmpla cu zonele de graniţă, unde se pot vedea în sfârşit efecte similare cu ceea ce a existat în alte ţări membre ale Uniunii Europene în momentul creării acordului Schengen. Mă refer aici la posibilitatea unor oameni să locuiască într-o ţară şi să lucreze într-alta”, a spus Năsulea, într-o intervenţie la Digi24.

Și noi suntem curioși ce se va întâmpla, după 1 ianuarie 2025. Austria a anunțat, deja, că va menține încă șase luni controalele dure la frontier, în timp ce pregătește planuri serioase de expulzare a cetățenilor sirieni aflați pe teritoriul ei.

Iată și surprizele ,,Brexit” și ,,lărgirii Schengen”.

Austriecii, la fel ca și alte 82 de țări, vor avea nevoie de un act suplimentar pentru a-și petrece vacanța în Marea Britanie începând cu 2 aprilie 2025.

Britanicii vor trebui, de asemenea, să completeze și ei, în curând, un permis de călătorie pentru a vizita Austria. De fapt, semnele indică în prezent o apropiere.

Pe 9 decembrie, Rachel Reeves, ministrul britanic de finanțe, a participat la o reuniune a miniștrilor europeni de finanțe – o premieră de la Brexit.

Guvernul englez chiar a anunțat o „resetare” a relațiilor anglo-europene de anul viitor. Britanicii caută să uşureze importul de carne şi produse lactate, în timp ce Europa vrea să ofere tinerilor posibilitatea de a lucra temporar în Marea Britanie din nou. Dacă ,,marii europei” se suspectează cu măsuri suplimentare, la ce trebuie să se aștepte țările din Est.

Ce documente sunt necesare pentru a călători în Anglia, țară non-UE. 

Înainte ca această ,,apropiere europeană” să se concretizeze, călătoriile între Marea Britanie și restul Europei vor deveni inițial mai complicate.

Începând cu 2 aprilie 2025, călătorii europeni vor avea nevoie de o autorizație de călătorie electronică, cunoscută sub numele de Autorizație de călătorie electronică (ETA).

Portalul de înregistrare se deschide pe 5 martie 2025. Pentru a obține autorizația de călătorie, trebuie să completați un formular online similar cu cel de care aveți deja nevoie pentru a călători în SUA și Australia. ETA este legată digital de pașaport, costă 10 lire (aprox. 12 euro) și este valabilă doi ani – sau până la expirarea pașaportului.

Puteți intra în țară de mai multe ori și puteți rămâne acolo până la șase luni cu o autorizație.

În schimb, în ​​curând va exista un pic mai multă birocrație pentru britanicii care vor să viziteze Europa. Trebuie să obțină o autorizație ETIAS.

Înregistrarea ETIAS trebuie completată și online, costă 7 euro și este valabilă trei ani – sau până la expirarea pașaportului, dacă este mai devreme. Britanicii pot rămâne în spațiul Schengen până la 90 de zile cu o viză. O dată exactă nu a fost încă anunțată.

Planificată inițial pentru noiembrie 2024, înregistrarea ETIAS nu a putut intra în vigoare până în 2026. Cu toate acestea, Walter Straßer de la WienTourismus nu vede un obstacol major în noile reglementări: „Există un lucru similar cu ESTA pentru călătoriile în SUA și este deja un proces învățat acolo. Este important ca informațiile să fie comunicate călătorilor în timp util.

Viena Turism va folosi resursele adecvate pentru aceasta. ,,Austrian Advertising” este, de asemenea, încrezător că noul sistem de intrare nu va împiedica turiștii să călătorească.

„În timpul negocierilor, Austria a militat pentru prevederi cât mai favorabile turismului”, spune Martina Jamnig, șefa biroului „Austria Advertising” din Londra. Permisul poate fi utilizat pentru intrări multiple, iar persoanele sub 18 și peste 70 sunt scutite de taxă.

Ce mai poți spune, dacă pentru ,,marii Europei” se nasc asemenea probleme, și ei nu sunt în Schengen, de azi de ieri !

Ce să facem ? Să râdem, sau să plângem, că am intrat în Schengen ? Eu spun să râdem, dar nu știu dacă este râsul nostru.