Peste 10 miliarde euro din bugetul UE, pentru sateliți de comunicații. Ce țări fac o concurență acerbă
Comisia Europeană și Agenția Spațială Europeană (ESA) au aprobat luni, 16 decembrie, un buget în valoare de 10,6 miliarde de euro pe doisprezece ani pentru proiectul constelației de sateliți de comunicații securizate IRIS2, potrivit Euractiv. Europa se confruntă cu o concurență acerbă din partea unor țări mari precum Statele Unite, China și India.
Proiectul IRIS2, prescurtare de la „Satellite Resilience, Interconnection and Security Infrastructure”, a fost prezentat de fostul Comisar pentru Piața Internă și responsabil pentru spațiu, Thierry Breton, în 2022, ca o alternativă europeană la gigantul american Starlink de Elon Musk – care a devenit unul dintre cei mai importanți furnizori de internet prin satelit din lume.
Constelația ar trebui să ofere servicii securizate autorităților guvernamentale și organismelor Uniunii Europene (UE), companiilor private, precum și cetățenilor europeni, garantând în același timp accesul la internet.
Cei 290 de sateliți multi-orbitali ai săi vor permite în special comunicații sigure în domenii cheie precum apărarea, diplomația, gestionarea crizelor și supravegherea.
Dacă, la aprobarea statelor membre și a Parlamentului European, lansarea primelor servicii era planificată pentru 2024 și capacitatea operațională completă pentru 2027, primul satelit IRIS2 ar trebui să fie lansat în sfârșit în 2029, în timp ce serviciile de conectivitate guvernamentale și comerciale vor fi operaționale în 2030.
Faza de achiziții s-a încheiat în decembrie și a durat mai mult decât se aștepta, deoarece doi grei din industria spațială, Airbus și Thales, au refuzat să semneze pentru mai puțin de 12 miliarde de euro, potrivit Politico.
Concret, cei 290 de sateliți (264 de sateliți pe orbită joasă a Pământului și 18 sateliți pe orbită medie) ar trebui să fie construiți în 18 luni.
Odată ce constelația IRIS2 este finalizată, aproximativ o șesime din capacitatea totală a constelației va fi rezervată pentru uz guvernamental. Până atunci, unele state membre vor începe să-și partajeze serviciile în clusterul GovSatCom (telecomunicații guvernamentale prin satelit) în 2025 – înainte de a le pune în comun cu IRIS2 când acesta este pe deplin operațional.
„Această constelație de ultimă oră va proteja infrastructura noastră critică, va conecta cele mai îndepărtate regiuni ale noastre și va consolida autonomia strategică a Europei”, a declarat luni Henna Virkkunen, comisarul pentru suveranitatea tehnologică.
„IRIS2 demonstrează determinarea și angajamentul Uniunii de a consolida poziția globală a Europei în sectorul spațial, atât în ceea ce privește securitatea, cât și competitivitatea, în beneficiul guvernelor noastre și al întreprinderilor noastre și al cetățenilor noștri”, a declarat Andrius Kubilius, comisarul pentru apărare și spațiu .
Acordul „crește rezistența și autonomia Uniunii și a statelor sale, consolidând în același timp capacitățile lor de comunicații prin satelit și stimulând competitivitatea industriei spațiale europene”, a comentat Josef Aschbacher, director general al ESA, la semnarea contractului.
Pentru proiect este planificat un total de 10,6 miliarde de euro, pe doisprezece ani
Astfel, 550 de milioane de euro provin de la ESA, aproximativ 4 miliarde de euro de la industria privată și operatorii de telecomunicații și 2 miliarde de euro de la Comisia Europeană în bugetul actual pe șapte ani (2021-2027). ).
Fondurile rămase sunt de așteptat să provină din următorul buget al UE (2028-2034).
În cursa spațială, Europa se confruntă cu o concurență acerbă din partea unor țări mari precum Statele Unite, China și India. De exemplu, compania americană Starlink operează o constelație de aproximativ 7.000 de sateliți și a lansat deja cel puțin 98 de sateliți de apărare în cadrul proiectului Starshield de la Washington.
Industria spațială a Europei vrea să demonstreze că poate ține pasul cu progresul american
Consorțiul industrial responsabil pentru IRIS2, numit SpaceRISE, include operatorii de rețele de satelit SES, Eutelsat și Hispasat, precum și industrii precum Thales Alenia Space, OHB din Germania, Airbus Defence and Space, precum și Telespazio, Deutsche Telekom, Orange, Hisdesat și Thales SIX.