Ca în Terminator! O statuetă care își schimbă forma, realizată la Universitatea Politehnică Timișoara. Are un aliaj special

Mai țineți minte robotul ucigaș din filmul Terminator 2 și al său aliaj special care își schimba forma? Ei bine, un colectiv de la Universitatea Politehnică Timișoara (UPT) a realizat o statuetă care se mișcă, pentru a sărbători 35 de ani de la Revoluție, după cum a anunțat instituția de învățământ printr-un comunicat. Statueta care se poate mișca, fără a fi angrenată de mecanisme, este intitulată DEŞTEPTAREA, are un aliaj special și a fost proiectată și realizată de un colectiv de cadre didactice și cercetători de la UPT pentru a comemora cei 35 de ani de la începutul Revoluției Române.

O statuetă care își schimbă forma a fost realizată la Universitatea Politehnică Timișoara. Potrivit instituției, statueta este realizată dintr-un aliaj cu memorie, un material care poate recupera forma pe care o avea înainte de o deformare plastică, printr-o simplă încălzire. Grupul de studenți şi cercetători coordonat de prof. Dr. ing. Corneliu Marius Crăciunescu de la Departamentul Ingineria Materialelor şi a Fabricaţiei din cadrul Facultăţii de Mecanică a folosit o folie din aliaj cu memorie a formei pentru a realiza statueta intitulată DEŞTEPTAREA, care poartă steagul Revoluţiei Române aşa cum a fost realizată de protestatari în decembrie 1989 la Timişoara, oraşul în care a început Revoluţia.

Statueta trece de la poziția aplecată la cea verticală, simbolizând hotărârea de a lupta împotriva crimelor regimului comunist. Mișcarea nu este generată de motoare, ci de proprietățile intrinseci ale materialului, programat prin compoziție şi tratamentele termice ulterioare să își modifice forma atunci când este încălzit la o temperatură de peste 30°C.

O statuetă care își schimbă forma a fost realizată la Universitatea Politehnică Timișoara. Aliajele cu memorie a formei sunt denumite și „materiale istețe“

Potrivit sursei citate, aliajele cu memorie a formei reprezintă o categorie specială de materiale cvasi-inteligente, numite şi materiale isteţe, care au capacitatea de a reveni la o formă anterioară după ce au suferit o deformare plastică, prin simpla încălzire la o temperatură mai mare decât cea critică, specifică pentru compoziţia particulară a aliajului. Datorită multitudinii de proprietăţi – efectul de memorie a formei fiind doar una dintre ele – aceste materiale au aplicaţii diverse, de la industria biomedicală şi cea aerospaţială până la sectorul auto şi industria bunurilor de larg consum.

Ca o coincidenţă, profesorul Crăciunescu, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România, a început cercetările în domeniul aliajelor cu memorie a formei imediat după Revoluție. În cei 35 de ani de activitate, a obţinut titlul de doctor inginer cu prima teză de doctorat dedicată acestui domeniu şi a câştigat granturi prestigioase, precum Fulbright Senior, Ciencia sau DAAD, coordonând proiecte naţionale şi internaţionale în domeniu, precum Brâncuşi şi Leonardo da Vinci.

Cercetări pentru înțelegerea aliajelor cu memorie a formei, de la nivel macroscopic până la cel nanostructural

Prin cercetările sale, profesorul Crăciunescu a contribuit semnificativ la înțelegerea aliajelor cu memorie a formei, de la nivel macroscopic până la cel nanostructural. Această activitate a fost recunoscută la nivel internaţional prin peste 1.500 de citări ale articolelor publicate în reviste de prestigiu, precum Nature Materials, dar şi prin numeroase brevete de invenţie, informează UPT. De asemenea, profesorul Crăciunescu a fost parte din echipa care a descoperit o nouă familie de aliaje cu memorie a formei – CoNiGa – care prezintă şi proprietăţi feromagnetice.

Datorită realizărilor sale, profesorul Crăciunescu a fost cooptat în comisii internaţionale de evaluare a proiectelor de cercetare, ocupând funcţii importante precum vice-chair şi observator independent pentru acţiuni la nivel european.

În cadrul Universităţii Politehnica Timişoara, profesorul Crăciunescu predă de mulţi ani capitole dedicate aliajelor cu memorie a formei în cursul Proprietăţile Materialelor, destinat studenţilor specializării Ştiinţa şi Ingineria Materialelor din Facultatea de Mecanică. Experimentele captivante prezentate de profesor îi fascinează pe studenţi şi îi inspiră să exploreze aceste materiale inovatoare.
Statueta este expusă în holul Facultăţii de Mecanică din cadrul Universităţii Politehnica Timişoara.

Citește și: S-a votat! Apare o nouă universitate în România