Cât te costă să pariezi împotriva leului?
În condițiile în care deficitul bugetar pare scăpat de sub control, deficitul de cont curent este în continuă expansiune, iar datoria publică a depășit 53% din PIB, stabilitatea cursului de schimb poate fi pusă la încercare.
Dezechilibrele din economie sunt tot mai evidente-deficit de cont curent de 9% din PIB, deficit bugetar de peste 8% din PIB, datorie publică ajunsă la 54% din PIB de la 49% din PIB în urmă cu un an.
Măsurile de ajustare pe partea cheltuielilor statului ar trebui luate imediat dublate de măsuri noi în zona de fiscalitate, pentru a crește încasările la buget, dar anul 2025 va debuta, după toate semnalele, cu o nouă campanie electorală, astfel încât orice decizie impopulară ar putea fi amânată spre vară. Când va fi și mai greu de suportat, ca orice lucru amânat.
În aceste condiții, întrebarea care se pune este în ce măsură cursul de schimb ar trebui ajustat, la rândul său, pentru a bloca avansul deficitului de cont curent și a da o gură de oxigen exportatorilor? Și cum să ne protejăm împotriva unei deprecieri a leului?
Cel mai simplu mod de protecție ar fi să cumpărăm euro cu o parte a leilor din dotare, un portofoliu de 50% lei și 50% euro ar fi o decizie care ar reduce riscurile deprecierii leului pe termen scurt.
Sigur, se va și pierde din cauza diferențialului de dobândă-se oferă în prezent dobânzi de 5-6% la un an pentru depozitele în lei și de 2-3% pentru cele în euro, deci cei care își păstrează banii în euro ar încasa dobânzi mai mici cu până la 3 puncte procentuale de-a lungul unui an. Dar dacă leul se depreciază cu 5-10%?
Cât costă menținerea pozițiilor pe Forex
Piața Forex este cunoscută drept loc al speculațiilor unde cei mai mulți pierd bani. Dar poate fi utilizată și că instrument de protecție (hedging) pentru cei care nu vor să își schimbe banii integral în euro, dar ar dori să fie protejați de o evoluție nefavorabilă a cursului de schimb.
De pildă, dacă ne raportăm la cotațiile XTB, pentru a acoperi riscul deprecierii unei sume echivalente cu 100.000 de euro trebuie blocată o marjă de 5%, deci echivalentul a 5.000 de euro.
Din această marjă se vor acoperi fluctuațiile cursului de schimb, dar și costurile menținerii poziției, exprimate în puncte de swap.
Acestea sunt de -0,011455% pe zi pentru o poziție long (cumpărare euro-leu) și de 0,001738% pe zi pentru o poziție short (de vânzare euro-leu).
Cine consideră că leul se va deprecia în fața euro ia poziții long, de cumpărare euro-leu, iar cine crede că leul se va aprecia sau va sta pe loc în fața euro va lua poziții short, de vânzare euro-leu.
După cum se observă, cine mizează pe o depreciere a leului va trebui să achite o anumită sumă pe zi în puncte swap, în cazul nostru 11,45 euro pe zi sau 343,6 euro pe lună.
Cine crede că leul se va aprecia în fața euro sau va stagna primește puncte de swap, echivalentul a 1,73 euro pe zi sau 52,1 euro pe lună, pentru aceleași poziții echivalente cu 100.000 de euro.
Cu alte cuvinte, ar costa 343 de euro pe lună acoperirea riscurilor deprecierii unei sume de 100.000 de euro. Dacă această poziție ar fi menținută timp de un an, costurile ar ajunge la 4.116 euro, echivalentul unei deprecieri de 4,1% sau al unui diferențial de dobândă de același calibru între depozitele în lei și cele în euro pentru suma de 100.000 de euro.
Prin urmare, nu este tocmai o idee bună să suportăm din ianuarie aceste costuri, dar ar fi o idee nu tocmai rea să deschidem o astfel de poziție imediat după ce mișcarea de depreciere a început. Caz în care ar trebui să avem pregătită marja de 5% pentru a demara operațiunile în cauză în regim de viteză, dacă lucrurile se precipită.
Experiența din trecut ne arată că în momentul în care BNR dorește să permită o mișcare mai amplă de depreciere, aceasta se petrece repede, în câteva zile, pentru a împiedica o migrație masivă a economiilor dinspre lei spre euro (până se dezmeticește lumea, cursul se stabilizează la o valoare mai mare și se propagă prin media opiniile că „asta a fost tot, deocamdată”).
De urmărit și raportul BNR privind rezervele internaționale pe final de an, după vânzările masive de euro în apărarea cursului după primul tur al alegerilor prezidențiale.