Alarmă roșie pentru energia României: 10 provocări interne și externe amenință sistemul energetic național

Securitatea energetică a României se află într-o perioadă de încercare, în fața unor provocări majore care includ factori externi și interni ce pun presiune asupra sistemului energetic național.

Analizând nota de fundamentare a proiectului de hotărâre privind declararea proiectului de investiții „Centrala electrică MASS Mintia“ ca proiect de importanţă naţională în domeniul energiei electrice am identificat zece puncte esențiale care subliniază riscurile și provocările cu care se confruntă țara noastră în acest domeniu. Aceste puncte reflectă complexitatea situației actuale și necesitatea unor măsuri urgente pentru asigurarea unui viitor energetic sustenabil.

1. Creșterea dependenței de resurse energetice externe
   România se confruntă cu o dependență tot mai mare de resurse energetice importate, în special din afacerea Uniunii Europene și, în mod indirect, din Federația Rusă. Acest lucru afectează securitatea aprovizionării cu energie, având în vedere vulnerabilitățile geopolitice din regiune. În contextul războiului din Ucraina și a tensiunilor politice din apropierea granițelor, această dependență se poate dovedi periculoasă pentru stabilitatea energetică pe termen lung.
2. Riscuri de securitate a aprovizionării cu energie
   În perioada de vârf a consumului, România se confruntă cu riscuri mari în ceea ce privește securitatea aprovizionării cu energie. Un exemplu relevant este situația în care importurile de energie electrică acoperă o parte semnificativă din necesarul de consum, cum s-a întâmplat în 14 noiembrie 2024, când importurile au ajuns la 35% din consumul total. În acest context, capacitatea de a asigura surse alternative stabile de energie devine esențială.
3. Limitările infrastructurii energetice
   Una dintre principalele provocări este infrastructura energetică învechită și insuficientă. Sistemul energetic național nu poate face față cerințelor crescute de energie din partea economiei românești, iar lipsa unor investiții majore în modernizarea infrastructurii pune în pericol echilibrul dintre cererea și oferta de energie electrică.
4. Lipsa investițiilor în producția de energie
   Investițiile în producția de energie electrică au fost insuficiente în ultimii ani. Acest deficit de investiții a dus la un dezechilibru semnificativ între cererea și oferta de energie, ceea ce a rezultat în creșterea prețurilor și instabilitate pe piața energetică. Acest punct subliniază necesitatea urgentă de a înlocui vechile capacități energetice cu unele mai eficiente și mai puțin poluante.
5. Presiunea geopolitică și conflictele regionale
   Sprijinul acordat Ucrainei și Republicii Moldova în fața agresiunii Federației Ruse a pus o presiune suplimentară asupra sistemului energetic național. România a fost nevoită să asigure resurse energetice suplimentare vecinilor săi, ceea ce a făcut și mai dificilă gestionarea cerințelor interne de energie. Acest context geopolitic amplifică riscurile de instabilitate energetică.
6. Supraîncărcarea Sistemului Energetic Național (SEN)
   În absența unor proiecte de investiții majore, există riscul ca SEN să devină suprasolicitat. Acest lucru poate duce la defecțiuni tehnice, căderi masive de tensiune și chiar întreruperi în alimentarea cu energie electrică. Sursele de energie, inclusiv cele regenerabile, nu sunt întotdeauna suficiente pentru a satisface cerințele în perioadele de vârf.
7. Problemele cauzate de sursele de energie regenerabilă
   Un alt punct semnificativ este legat de sursele de energie regenerabilă, cum ar fi energia eoliană și solară. Aceste surse au un caracter intermitent, iar fluctuațiile de producție pot crea dezechilibre mari în SEN. Variațiile de putere pot surveni rapid, atât la creșterea, cât și la reducerea producției de energie, ceea ce poate afecta negativ stabilitatea întregului sistem energetic.
8. Deficitul capacităților energetice pentru echilibrarea SEN
   Sistemul energetic național se confruntă cu un deficit de capacități energetice care pot echilibra rapid cerințele fluctuante de energie. Centralele electrice care pot ajusta rapid producția sunt esențiale pentru prevenirea dezechilibrelor din sistem și pentru asigurarea unei aprovizionări continue și stabile cu energie electrică. Aceste unități trebuie să fie capabile să reacționeze rapid la cerințele Dispecerului Energetic Național.
9. Necesitatea grupurilor de producție flexibile
   În acest context, grupurile de producție de energie electrică cu flexibilitate ridicată devin cruciale. Aceste unități, de regulă pe bază de gaze sau hidroelectrică, pot adapta rapid producția în funcție de cerințele de pe piață. Investițiile în astfel de unități sunt esențiale pentru a asigura stabilitatea pieței energetice și pentru a preveni crizele de aprovizionare.
10. Retehnologizarea unităților existente
    Un alt aspect important se referă la retragerea din exploatare a unor unități energetice vechi pentru lucrări de retehnologizare. De exemplu, Unitatea 1 a CNE Cernavodă, cu o putere instalată de 700 MW, va fi retrasă începând cu 2027 pentru lucrări de retehnologizare. Aceasta va reduce capacitatea de producție internă și va pune o presiune suplimentară asupra SEN pentru a compensa acest deficit.

16:26, 06.12.2024 • ACTUALITATE

Surse: Jandarmeria Capitalei, pusă în stare de alarmă roșie