Curtea de Apel București respinge cererea APALP privind desecretizarea documentelor ce-l vizau pe Călin Georgescu
Curtea de Apel București a respins recent cererea Asociației pentru Apărarea Libertății Publice (APALP) de sesizare a Curții Constituționale cu privire la excepțiile de neconstituționalitate în cazul desecretizării unor documente ce-l vizau pe fostul candidat la Președinția României, Călin Georgescu.
Într-o decizie emisă pe 6 decembrie 2024, instanța a considerat cererea inadmisibilă și a respins-o ca fiind introdusă împotriva unei părți fără calitate procesuală, anunțând totodată respingerea excepțiilor formulate de APALP.
În cadrul acestui proces, APALP a dat în judecată Administrația Prezidențială, Serviciul Român de Informații (SRI), Serviciul de Informații Externe (SIE), Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) și Direcția Generală de Informații și Protecție Internă (DGIPI) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Organizația solicita suspendarea executării actelor administrative referitoare la desecretizarea unor informații clasificate legate de Călin Georgescu, acțiune înregistrată la Curtea de Apel București în aceeași zi în care Curtea Constituțională decidea anularea alegerilor prezidențiale din 2024, acuzând neregularități semnificative în desfășurarea acestora.
Curtea de Apel a respins nu doar cererea de sesizare a Curții Constituționale, dar și alte excepții invocate de APALP, inclusiv cele referitoare la calitatea procesuală a reclamantei și la nulitatea cererii de chemare în judecată. Instanța a constatat că cererea era inadmisibilă și a respins-o definitiv pe acest temei. Decizia poate fi atacată cu recurs, iar APALP poate contesta în termen de 48 de ore respingerea cererii de sesizare a Curții Constituționale.
Un detaliu remarcabil în acest caz a fost apariția, dintr-o eroare materială, a numelui lui Călin Georgescu pe site-ul Curții de Apel ca reclamant în proces. După corectarea greșelii, reprezentanții instanței au explicat că președintele APALP este, de fapt, Cătălin Georgescu și că nu există nicio legătură de rudenie între acesta și candidatul la președinție. Cătălin Georgescu a declarat într-un comunicat că procesul a fost deschis înainte ca Curtea Constituțională să anuleze alegerile prezidențiale.
În ceea ce privește contextul alegerilor, Curtea Constituțională a anulat procesul electoral din 2024, motivând decizia prin constatarea unor nereguli grave în desfășurarea acestuia, inclusiv manipularea votului alegătorilor și distorsionarea egalității de șanse, cauzate de utilizarea ilegală a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale. Documentele declasificate de instituțiile implicate în procesul electoral, în urma unei solicitări a președintelui Klaus Iohannis, au scos la iveală o campanie de promovare agresivă a lui Călin Georgescu, care a beneficiat de algoritmi de social media pentru a-și crește popularitatea. În plus, SIE a semnalat că România se află sub atacuri hibride din partea Rusiei, inclusiv prin ciberatacuri și scurgeri de informații.