Mutațiile unor gene implicate în cancer, ”reduse la tăcere”
Cercetătorii australieni au descoperit o modalitate de ”a reduce la tăcere” mutațiile unor gene care provoacă apariția unor cancere agresive.
Este vorba despre ”a reduce la tăcere ” mutațiile unor gene implicate în apariția cancerului, prin folosirea instrumentului de editare a genelor CRISPR (clustered regularly interspaced short palindromic repeats), transmite agenția Xinhua.
Sunt vizate mutațiile KRAS G12, NRAS G12 și BRAF V600E care sunt la originea apariției formelor agresive de cancer pancreatic, colorectal și pulmonar.
Tehnologia numită ”CRISPR/Cas9 reprezintă o adevărată revoluție pentru cercetarea medicală, deoarece permite corecția mutațiilor patologice într-un mod specific. A fost comparată cu o extrem de precisă foarfecă moleculară ce taie ADN-ul invadatorului și îl dezactivează. În 2020, Premiul Nobel pentru Chimie le-a fost acordat cercetătorilor Jennifer Doudna și Emmanuelle Charpentier pentru contribuția fundamentală la descoperirea metodei de editare genetică.
Cercetătorii australieni de la Peter MacCallum Cancer Cernter au descoperit că metoda CRISPR-Cas13 e capabilă să degradeze selectiv transcrierile mutante de ARN (acid ribonucleic) şi să ocolească versiunile fără mutaţii ale acestor gene pe care le găsea în celulele sănătoase.
Toate mutaţiile genetice vizate de acest studiu sunt variante cu o singură nucleotidă (SNV), mici modificări ale codului genetic care determină creşterea necontrolată a celulelor.
Mohamed Farah, coautor al studiului, a declarat că, până acum, SNV-urile au fost extrem de greu de ţintit cu ajutorul medicamentelor obişnuite.
„Cu o dezvoltare ulterioară, această platformă ar putea transforma modul în care tratăm cancerele determinate de mutaţii greu de ţintit”, a declarat Mohamed Farah.
„Precizia şi adaptabilitatea acestui sistem deschid, de asemenea, noi uşi pentru tratamentele personalizate împotriva cancerului, adaptate profilului genetic unic al unui individ”, a mai spus el.
Potrivit declaraţiilor sale, medicii au constatat că metoda reduce la tăcere SNV-urile cu un nivel fără precedent de acurateţe şi de flexibilitate în condiţii de laborator, dar că este nevoie de mai multă muncă înainte ca această tehnică să poată fi testată pe oameni.