Doi inspectori ANAF cu diplome false au fost achitați: „Și-au îndeplinit sarcinile”

Ei au lucrat 20 de ani în sistemul public, la ANAF, Garda Financiară, Ministerul Finanțelor și Ministerul Apelor, după ce au fost angajați în baza unor diplome false.

Un judecător a decis însă că nu pot fi pedepsite pentru înșelăciune deoarece nu au intenționat să înșele, ci „și-au îndeplinit sarcinile”, arată hotărârea instanței, consultată de HotNews.ro. Pentru uz de fals, cei doi inspectori au primit 6, respectiv 8 luni cu suspendare, pedepse amânate de judecător. Asta înseamnă că nu vor fi trecute în cazier, dacă nu vor săvârși alte fapte. Decizia instanței nu este definitivă.

• Datele din dosarul penal consultat de HotNews arată cum cei doi funcționari publici au avut un parcurs profesional cu promovări constante în funcții de control în domeniul economic, fără ca nimeni să sesizeze că au diplome false. Totul a ieșit la iveală în urmă cu doi ani, în urma unor proceduri de transfer în cadrul ANAF.
• HotNews a solicitat ANAF informații în legătură cu situația celor doi inspectori – dacă mai lucrează în sistem, însă instituția nu a oferit, încă, un răspuns.

„Atât timp cât inculpații au îndeplinit sarcinile corespunzătoare funcţiei, nu se poate reţine că s-ar fi cauzat o pagubă”

Inspectorii ANAF F.I. și N.P. au fost trimiși în judecată de Parchet în urmă cu un an, sub acuzația de înșelăciune, tentativă la înșelăciune și uz de fals. Ei au fost acuzați de procurori că au prezentat angajatorului diplome false care atestau că ar fi absolvenți de studii superioare economice.

09:12 • ECONOMIE

Atenție câți bani scoateți din bancomat. ANAF monitorizează!

Exclusiv

12:49, 20.12.2024 • Dezvăluiri

„Gaura neagră” a TVA: de ce dispar banii statului și nimeni nu poate să îi găsească

Falsurile au fost descoperite când cei doi și-au depus dosarele pentru a obține transferul pentru posturi mai bune. Ei lucrau în sistemul public de 20 de ani.

Procesul s-a judecat pe fond la Judecătoria Sectorului 5, unde cei doi și-au însușit integral acuzațiile și probele administrate de procurori. Recent, Judecătoria a pronunțat sentința în cazul lor și a decis să fie achitați pentru infracțiunea cea mai gravă: înșelăciunea, pentru care pedeapsa maximă este de 5 ani, însă fiind în formă continuată limita se majorează cu încă 3 ani.

Un judecător de la Judecătoria Sectorului 5 a concluzionat că înșelăciunea și tentativa la înșelăciune „nu au fost pe deplin dovedite” în cazul celor doi inspectori.

„Acuzarea a reţinut că, prin modul în care ar fi acţionat cei doi inculpați, aceștia ar fi cauzat, respectiv ar fi încercat să producă o pagubă în dauna Agenției Naționale de Administrare Fiscală, prin prisma cheltuielilor salariale nedatorate (ilegal datorate) reprezentate de salariile brute achitate inculpaților, aferente perioadei în care ar fi fost angajați, nu din perspectiva neîndeplinirii sarcinilor de serviciu, ci din perspectiva ocupării în mod abuziv a funcției.

Contrar celor reţinute de procuror, instanţa apreciază că atât timp cât inculpații au îndeplinit sarcinile corespunzătoare funcţiei, nu se poate reţine că s-ar fi cauzat o pagubă sau că s-ar fi intenționat crearea unei pagube acestei instituţii”, a motivat judecătorul.

Este și o chestiune morală: sunt semeni de-ai noștri care poate-și tocesc degeaba coatele pe băncile facultăților, iar indivizi de acest tip sunt apreciați că „și-au îndeplinit sarcinile corespunzătoare funcției”.

În opinia magistratului, pentru a reține infracțiunea de înșelăciune „trebuie să existe un prejudiciu material real, cauzat prin fapta inculpatului”, iar în cazul de față cei doi inspectori au muncit pentru salariile primite.

„Și-au îndeplinit sarcinile repartizate în termenele stabilite, fiind evaluați cu calificativul foarte bine”

„După cum rezultă și din rapoartele de evaluare emise instanței de către angajator, inculpații și-au îndeplinit sarcinile repartizate și lucrările profesionale în termenele stabilite, fiind evaluați cu calificativul foarte bine în perioada evaluată. Instanța reține că există un dubiu care le profită inculpaților cu privire la intenția de a înșela și produce o pagubă”, se mai arată în motivarea judecătorului.

În opinia instanței, cei doi inspectori și-au dorit să muncească pentru funcțiile deținute, nu să prejudicieze angajatorul, motiv pentru care a dispus achitarea acestora pentru înşelăciune și tentativă la înșelăciune.

De parcă ar mai conta asta.

Pedepse derizorii, care-i încurajează și pe alții să evite studiul pe brânci

Cei doi au fost găsiți vinovați pentru uz de fals, fiind pedepsiți cu 6 luni, respectiv 8 luni de închisoare cu suspendare. Instanța a amânat aplicarea pedepselor, fiindu-le stabilit un termen de supraveghere de doi ani. Dacă în acest timp nu mai încalcă legea, pedepsele nu vor fi trecute în cazier.

Instanța a dispus distrugerea celor două diplome false, iar acțiunea civilă prin care ANAF solicita restituirea salariilor încasate de cei doi inspectori pe nedrept a rămas nesoluționată.

Sentința Judecătoriei Sectorului 5 poate fi contestată în termen de 10 zile de la comunicare.

Cu diploma falsă, prins după o a doua încercare de transfer

F.I. a lucrat ani la rând în Direcția Regională a Finanțelor Publice (DRGPF) Ploiești. A fost angajat în anul 2003 ca inspector debutant. A avansat de-a lungul timpului, ocupând mai multe funcții, respectiv: inspector asistent, inspector principal și inspector superior, avansarea pe aceste posturi realizându-se în funcție de vechimea în muncă și în urma susținerii unui examen. Exceptând funcția de inspector debutant, pentru toate celelalte posturi studiile superioare economice erau obligatorii, arată în rechizitoriu procurorii Parchetului Judecătoriei Sector 1, conform dosarului din instanță.

Angajații DRGPF Ploiești le-au declarat procurorilor că la angajare bărbatul prezentase o diplomă de inginer emisă de Universitatea Bioterra, iar ulterior a prezentat diploma de economist ce figura ca fiind eliberată de Universitatea „Dimitrie Cantemir”.

Potrivit datelor din dosar, la audieri, el a spus că în anul 2005 s-a prezentat la Universitatea „Dimitrie Cantemir” și a participat la 2-3 cursuri, fără a avea calitatea de student. Întrucât programul nu-i permitea prezența la cursuri, s-a interesat dacă ar putea urma cursurile fără frecvență sau la distanță, însă acest lucru nu era posibil.

Atunci, susține inspectorul ANAF, a fost abordat de o persoană care i-a spus că îi va asigura înscrierea la cursuri fără frecvență, precum și eliberarea unei diplome de licență. Tot ce trebuia să facă era să achite taxele aferente celor 3 ani de studii. El a mai susținut că după o lună s-a întâlnit cu respectiva persoană și i-a înmânat o copie color a diplomei de licență. A folosit diploma, deși știa că este un fals.

În iulie 2022, inspectorul a depus la ANAF o cerere de transfer la Direcția Antifraudă Alexandria. La dosar a depus doar diploma care atesta că a absolvit Universitatea Bioterra, cu examen de licență susținut la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București.

Pentru postul de inspector clasa I, pe care îl dorea, erau obligatorii studiile economice sau juridice și 7 ani experiență în domeniu. El a fost înștiințat de cei de la Direcția Resurse Umane a ANAF că nu îndeplinește condițiile pentru transfer.

Atunci, arată datele din dosar, s-a prezentat la șeful Direcției Antifraudă Alexandria, unde voia să se transfere, și s-a scuzat, susținând că începuse studiile economice, dar „au rămas în aer”. Câteva luni mai târziu, în septembrie 2022, același inspector s-a prezentat la șeful Direcției Antifraudă Alexandria, anunțându-l că a rezolvat situația.

I-a prezentat un plic în care se afla diploma și suplimentul de diplomă ce atestau că a absolvit Universitatea „Dimitrie Cantemir” în domeniul economic.

Șeful de la Direcția Antifraudă Alexandria s-a prezentat personal la Direcția de Resurse Umane pentru a prezenta documentele aduse de F.I, invocând urgentarea procedurii de transfer pentru că instituția se confrunta cu un deficit de personal.

Având suspiciuni în privința autenticității documentelor, cei de la Direcția Generală de Organizare și Resurse Umane a ANAF au cerut Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Ploiești, unde lucrase „inspectorul Istrate”, informații despre dosarul profesional al acestuia.

Răspunsul transmis de DGRPF Ploiești atesta că F.I. are studii economice, respectiv Facultatea de Economia și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității Creștine „Dimitrie Cantemir” București, sesiunea iulie 2004 și că avea 17 ani, 11 luni și 25 de zile vechime în specialitatea studiilor economice. Pe lângă document a fost înaintată la București și o copie după diploma prezentată de bărbat la angajare.

Având dubii în privința autenticității diplomei, reprezentanții ANAF au solicitat lămuriri de la Ministerul Educației.

Diploma, un fals grosolan

Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” a transmis Ministerului Educației că în urma verificărilor făcute în baza de date nu a fost identificată printre absolvenții Universității „Dimitrie Cantemir” nicio persoană cu numele I.F. Datele consemnate pe diplomă erau fictive.

După analizarea copiei diplomei al cărei titular figura ca fiind inspectorul ANAF F.I., reprezentanții universității au semnalat mai multe neconcordanțe, care confirmau „un fals evident”: titulatura ministerului era scrisă greșit, era tipărită cu alte caractere decât cele utilizate de universitate, Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor nici măcar nu exista în anul 2004, fiind înființată în anul 2020. De asemenea, nu corespundea nici formatului de diplomă pentru promoția 2004 titlul/profilul/ specializarea și nici durata studiilor, care, la momentul respectiv nu putea fi trei ani. Documentul conținea și greșeli gramaticale, iar semnăturile prezente pe diplomă nu aparțin persoanelor înscrise pe aceasta.

S-a interesat să vadă ce pedeapsă riscă

După declanșarea anchetei, procurorii au dispus efectuarea unei percheziții informatice și asupra telefonului lui Istrate. Astfel, anchetatorii au descoperit că inspectorul ANAF se documentase pentru a afla ce i se poate întâmpla.

„În perioada 07.12.2022-16.01.2023, I.F. a accesat un număr de 944 de linkuri, printre care au fost identificate și accesări având ca obiect date și informații cu privire la sancțiunile prevăzute în legislația din România în cazul folosirii unor documente de studii falsificate”, se arată în rechizitoriul procurorilor.

„Pedeapsa pentru diploma falsa”, „Ce pățește în România un funcționar public care ocupa ilegal funcția ani de zile, în baza unei diplome de licenta falsificate”, „Pedeapsa pentru fals în acte funcționar public”, „Diplomă falsă la angajare”, „Diplomă falsă-totul despre diploma falsă”, „Cum se verifica o diploma de licență”, „Cumpăr diplomă licență facultate”, „Cât costa o diplomă de facultate”, „Condamnați diplome false uz de fals” – sunt doar câteva dintre materialele accesate de inspector în timp ce era cercetat de procurori.

Trimis în judecată, el a recunoscut integral acuzațiile reținute de procurori, cerând să fie judecat prin procedura simplificată, prin care i se reduceau din start limitele de pedeapsă cu o treime, urmare a recunoașterii vinovăției.

Alt inspector ANAF: 20 de ani în sistemul public cu diplomă falsă

N. Pîrvu este cel de-al doilea inspector ANAF pus sub acuzare după ce a fost descoperit cu o diplomă falsă. Și în cazul lui totul a ieșit la iveală în urma unui transfer.

N.P. a lucrat în sistemul public încă din 1992, iar diploma falsă care figura ca fiind emisă de Academia de Studii Economice București a folosit-o începând cu anul 2003.

Potrivit datelor din dosarul profesional, comunicat procurorilor, în perioada 10 februarie 1992- 23 noiembrie 2003 el a lucrat la Garda Financiară, unde a ocupat un post de comisar, funcție pentru care la vremea respectivă erau suficiente studii medii liceale.

Începând cu 24 noiembrie 2003, a fost promovat în funcția de comisar superior clasa I, post pentru care erau obligatorii studiile superioare economice. A fost momentul în care comisarul a prezentat angajatorului diploma care figura ca fiind eliberată de Facultatea de Economie și Gestiunea Producției Agricole și Alimentare, din cadrul Academiei de Studii Economice. Potrivit documentului, el absolvise respectiva facultate în anul 2001.

Funcția de comisar superior clasa I a deținut-o până pe 25 iulie 2011, când Garda Financiară s-a reorganizat. A urmat un an în care nu a avut loc de muncă. În 4 iulie 2012, N.P. a fost reîncadrat într-un post de comisar superior, prin redistribuire, urmare a unei testări profesionale, în cadrul Gărzii Financiare.

Începând cu anul 2015, comisarul a deținut funcții în mai multe instituții publice, traseul său profesional culminând cu  promovarea în două organisme de control din cadrul Guvernului.

În perioada septembrie 2015 – iulie 2017, a lucrat în cadrul Direcției Generale Impozite și Taxe Locale Sector 3 București. Începând cu 19 iulie 2017, N.P. a fost promovat în Corpul de Control al Ministerului Apelor și Pădurilor. La dosarul profesional, el a depus două diplome de licență: cea de la ASE și una de la Universitatea Bioterra, Facultatea de Drept.

În decembrie 2017, N.P. a ajuns în Ministerul Finanțelor, mai exact la Corpul de Control – Serviciul Inspecția activității proprii a ministerului. El a lucrat aici timp de trei ani, în baza diplomei false. Trei miniștri s-au perindat la conducerea Finanțelor în cei trei ani în care el a fost în Corpul de control.

În ianuarie 2021, Pîrvu a înaintat o cerere de transfer la ANAF – Direcția Generală Antifraudă Fiscală. A prezentat din nou diploma falsă, ce figura ca fiind emisă de ASE, iar transferul i-a fost aprobat.

Mamă, mamă, să te fi controlat ăștia! Sau erau foarte „de treabă”?

El a lucrat în ANAF – Direcția Generală Antifraudă Fiscală-Direcția Operațiuni Vamale Import-Export și Produse Accizabile, Serviciul Coordonare Control Produse Energetice –  până pe 11 septembrie 2023, când a fost pus sub acuzare pentru diploma falsă.

În răspunsul comunicat de ASE anchetatorilor se menționează că diploma lui N.P. nu se află în evidențele instituției. Modelul de diplomă era unul ce aparținea Universității  de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara, tipul celor eliberate de ASE fiind diferit.

În timpul cercetărilor, el nu a dat declarații, uzând de dreptul la tăcere. A fost trimis în judecată pentru înșelăciune în formă continuată și uz de fals. În instanță a anunțat judecătorul că recunoaște fapte și își însușește în integralitate acuzațiile, solicitând judecarea prin procedura simplificată.