Fraților, vreți guvern? Răriți „câinii” sau măriți ciolanul! (Pamflet politic trist)

Oamenii de afaceri privesc îngroziți la teatrul burlesc de pe scena politică, unde, de trei zile, se joacă o comedie proastă, cu ieșiri și intrări în scenă „cu poalele-n cap”. Totul este o nebuloasă. Politicienii și-au dat din nou măsura neputinței și a orgoliilor nemăsurate. „Ne pasă de țară”, spun ei. Nu vă pasă decât de voi, de orgoliile, de funcțiile și de buzunarele voastre.

Cu pauzele de ciorbă de 6,50 lei porția, la restaurantul Parlamentului, mai-marii partidelor mai apar pe holuri cu mișcări teatrale.

„Actorii” PSD, PNL, UDMR și minoritarii sunt asaltați cu microfoanele în dinți de „TV-urile” de  toate mărcile și culorile, care sar cu întrebări, luându-și vorbele din gură unii altora, într-o hărmălaie generală.

Protagonistul stă încolțit, cu ochii cât cepele, privind spre un punct fix. În primul rând, pentru că nu știe ce să răspundă, că n-a înțeles ce a fost întrebat în devălmășia reportericească și, în al doilea rând, de „frica partidului”, să nu facă vreo gafă.

Ce se întâmplă în mod real

Coaliția ar putea merge la Palatul Cotroceni cu propunerea ca Marcel Ciolacu să rămână premier. Informația vine de la secretarul general al PSD, Paul Stănescu. În funcție de dorința președintelui, liderii PSD, PNL, UDMR și ai minorităților ar putea merge în această seară (sâmbătă) sau mâine (duminică) la consultări la Cotroceni. Mai mult, potrivit unor surse din PSD, luni, 23 decembrie, miniștrii ar putea fi audiați în Parlament, arată Euronews.ro <a href=”https://euronews.ro”>euronews.ro</a>

Lupta pentru funcții și ministerele bănoase e dură. Soluții sunt puține. Cum am spus: vreți guvern? Răriți „câinii” sau măriți ciolanul!

Potrivit surselor politice, Ministerul Dezvoltării a fost dorit și de PNL, iar PSD a propus ca UDMR să primească acest portofoliu, alături de Ministerul Culturii și Mediului. De asemenea, mai sunt discuții legate de restul ministerelor și de cum vor împărți PSD și PNL aceste portofolii.

Nu este clar dacă noul Guvern va avea un vicepremier

Sunt discuții legate de Ministerul Finanțelor și Justiției, social-democrații nu s-ar împotrivi ca liberalii să le păstreze pe cele două. Există si informația că ele vor fi împărțite între PSD și PNL.

De asemenea, PNL ar urma să păstreze Ministerul Externelor și Educația. Nu este foarte clar dacă vor păstra și Energia.

Șeful Secretariatului General al Guvernului ar urma să rămână tot la PNL.

PSD ar urma să păstreze Ministerul Muncii, unde ar putea să fie titulară în continuare Simona Bucura, și Agricultura pentru Paul Stănescu.

Sorin Grindeanu nu-și mai dorește Transporturile.

Sănătatea și Digitalizarea rămân, de asemenea, la Partidul Social Democrat.

Lucian Romașcanu: „E prematur să vorbim despre o nominalizare formală de premier”

Purtătorul de cuvânt al PSD, Lucian Romaşcanu, a declarat, sâmbătă, că este prematur să se vorbească despre o nominalizare formală de premier, punctând că după consultările de duminică de la Palatul Cotroceni se va face această nominalizare.

„În acest moment este prematur să vorbim despre o nominalizare formală, pentru că există consultările de mâine de la preşedinte şi după consultări se va face nominalizarea”, a vorbit Romașcanu.

El a susţinut că, din punctul său de vedere, Marcel Ciolacu merită să fie premier.

„Avem suficientă resursă de competenţă să poată fi mai mulţi varianta de prim-ministru. Din perspectiva mea (…), cu toate realizările, cu cifrele înainte şi după predarea mandatului astăzi de către domnul Ciolacu, merită, cred, să fie prim-ministru. (…) În mod normal, PSD când este la guvernare dă premierul din poziţia de preşedinte al partidului”, a afirmat acesta.

Noul Guvern ar putea să nu aibă vicepremier

Romaşcanu a mai spus că este posibil ca noul Executiv să nu aibă posturi de vicepremieri.

„Nu cred eu că acest guvern va avea vicepremieri (…) din discuţiile de până acum, eu am înţeles că nu vor fi vicepremieri. O să vedem cum se va creiona la sfârşit”, a spus social-democratul.

Despre o posibilă îngheţare a pensiilor şi salariilor anul viitor, acesta a afirmat că este o măsură pe care ar trebui să o ia viitorul Executiv.

„Este o măsură pe care va trebui să o ia noul Guvern, în funcţie de construcţia bugetară. Eu sper să nu ajungem în această situaţie. (…) Este un draft de ordonanţă trenuleţ care merge ca întotdeauna la maxim. De acolo încolo se negociază în funcţie de cifrele pe care le vom avea pentru bugetul de anul viitor”, a declarat Romaşcanu.

El a precizat că, potrivit cutumei, un minister avizator ar trebui să meargă la un partid, altul la un alt partid.

Posibile poziții-cheie și împărțirea ministerelor

Se discută posibilitatea ca Ministerul Finanțelor și cel al Justiției să fie împărțite între PSD și PNL. Totuși, există șanse mari ca ambele să rămână la PNL, datorită relațiilor bune dintre PSD și liderii liberali Alina Gorghiu și Marcel Boloș.

Funcția de secretar general al Guvernului va avea rang de ministru și va fi, de asemenea, deținută de PNL.

Cum ar putea arăta noul Guvern

Ministerul Finanțelor și Ministerul Justiției ar putea fi împărțite de PSD și PNL

Ministerul de Interne – PNL

Ministerul de Externe – PNL

Ministerul Apărării – PSD

Ministerul Muncii – PSD

Ministerul Dezvoltării – UDMR

Ministerul Sănătății – PSD

Ministerul Educației – PNL

Ministerul Agriculturii – PSD

Ministerul Digitalizării – PSD

Ministerul Mediului – UDMR

Ministerul Culturii – UDMR

Ministerul Transporturilor – PSD

Ministerul Economiei – PSD

SGG – PNL

Funcția de secretar general al Guvernului va avea rang de ministru și va fi, de asemenea, deținută de PNL.

Liberalii au confirmat că ambiția Coaliției este ca Guvernul să fie învestit înainte de Crăciun. Astfel, ordonanța cu măsurile fiscal-bugetare care se aplică de la începutul lui 2025 ar putea fi adoptată în timp util.

La negocierile de vineri seară, cei mai vocali au fost reprezentanții PNL și PSD. Au vorbit despre stabilitate politică, dar s-a atras atenția și asupra faptului că întârzierea formării unui guvern afectează grav țara.

De cealaltă parte, reprezentanții USR spun că lista lor de cereri este legitimă și că nu au mai fost invitați la negocieri.

La ce să se aștepte poporul în 2025

Măsurile de austeritate bugetară propuse pentru 2025 au fost publicate. Prevederile includ înghețarea pensiilor, a salariilor bugetarilor și blocarea angajărilor la stat.

• Potrivit draftului publicat de Guvern, salariile bugetarilor și sporurile vor fi înghețate, iar pensiile nu vor mai crește cu 12% de la 1 ianuarie.

Guvernul României a pregătit „ordonanța trenuleț” prin care este aranjată Legea bugetului de stat pentru anul viitor. Printre prevederi se numără menținerea salariilor la nivelul lunii decembrie 2024, până la aprobarea cadrului fiscal, dar și înghețarea angajărilor.

Prevederile principale

Principalele modificări propuse de ordonanța de urgență sunt următoarele:

1. Înghețarea salariilor – Salariile bugetarilor rămân la nivelul lunii decembrie 2024 până la aprobarea cadrului fiscal-bugetar pentru 2025.
2. Compensarea muncii suplimentare – Orele suplimentare și munca în zilele libere sau de sărbătoare vor fi compensate doar cu timp liber, fără plată suplimentară.
3. Eliminarea tichetelor și premiilor – Instituțiile publice nu vor acorda bilete de valoare (exceptând tichetele de creșă) și nici premii personalului în anul 2025.
4. Înghețarea angajărilor – Angajările în sectorul public sunt suspendate de la 1 ianuarie 2025, cu excepția posturilor unice vacante sau a celor deja aprobate.
5. Restricții la ocuparea posturilor – Ocuparea a maximum 15% din posturile vacante noi va fi permisă doar în cazuri justificate și cu încadrare în buget.

Aceste măsuri urmăresc reducerea cheltuielilor bugetare și asigurarea sustenabilității financiare.

Salariile bugetarilor îngheață în 2025 la nivelul din luna decembrie 2024.

Așadar, potrivit primului articol al OUG, este prevăzut ca salariile să rămână la nivelul lunii decembrie 2024, până la aprobarea cadrului fiscal-bugetar pe anul 2025.

„Art. I –

(1) Prin derogare de la prevederile art. 11 alin. (1), ale art. 12 alin. (2) și ale art. 13 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, majorările salariale de care beneficiază personalul salarizat potrivit prevederilor acestei legi se stabilesc prin legea pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2025.

(2) Până la intrarea în vigoare a legii pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2025, pentru personalul salarizat potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunară, precum și cuantumul indemnizațiilor lunare pentru funcțiile de demnitate publică și funcțiile asimilate acestora, se mențin la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2024, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.”, se arată în document.

Orele suplimentare se compensează, nu se mai plătesc

Articolul III prevede ca munca peste programul de lucru dar și cea în zilele de odihnă sau sărbătorilor legale, se vor compensa numai cu recuperarea timpului liber.

„Art. III –

Prin derogare de la prevederile art. 21 alin. (2) – (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2025, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție sau de conducere, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează în cadrul schimbului normal de lucru, se vor compensa numai cu timp liber corespunzător acestora.”

Fără tichete de masă pentru bugetari

Al patrulea articol prevede ca instituțiile publice să nu acorde personalului bilete de valoare (de exemplu tichetele de masă), cu excepția tichetelor de creșă.

„Art. IV –

(1) În anul 2025, instituțiile și autoritățile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, nu acordă personalului din cadrul acestora bilete de valoare, cu excepția tichetelor de creșă, reglementate de Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările și completările ulterioare.

(2) În anul 2025, instituțiile și autoritățile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, nu acordă personalului din cadrul acestora premii.”

Al șaptelea articol prevede înghețarea angajărilor începând cu 1 ianuarie 2025. Totuși, nu se aplică posturilor unice vacante.

Înghețarea pensiilor

Valoarea punctului de referință pentru pensii rămâne neschimbată, la 81 de lei, iar majorarea de 12% prevăzută anterior pentru 1 ianuarie nu va mai avea loc. De asemenea, nu se acordă ajutoare sau indemnizații la ieșirea la pensie.

Totodată, în 2025 nu vor fi acordate bilete de valoare, cu excepția tichetelor de creșă. Iar angajații din sectorul public nu vor beneficia de vouchere de vacanță pe parcursul anului 2025.

Blocarea angajărilor la stat

„Art. VII

(1) Începând cu 1 ianuarie 2025, se suspendă ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante din autoritățile și instituțiile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), posturile pentru care au fost demarate procedurile de organizare a concursurilor la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, precum și cele a căror ocupare a fost deja aprobată de Guvern prin memorandum, pot fi ocupate în condițiile legii.

(3) Prevederile alin. (1) nu se aplică posturilor unice vacante.

(4) Prin post unic, în sensul alin. (3), se înțelege:

1. a) acel post ale cărui atribuții, prin conținutul și natura lor, sau responsabilități stabilite, nu se regăsesc într-o altă componentă organizatorică; sau
2. b) un post dintre posturile aflate în compartimentele în care există numai posturi vacante.

(5) Prin excepție de la prevederile alin. (1), ordonatorii principali de credite, în cazuri temeinic justificate, pot aproba ocuparea unui procent de maximum 15% din totalul posturilor ce se vor vacanta după data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, numai în condițiile încadrării în cheltuielile de personal aprobate prin buget, la nivel de ordonator principal de credite, pe fiecare sursă de finanțare în parte. Pentru posturile din instituțiile de învățământ preuniversitar de stat, respectiv instituțiile de învățământ superior de stat, urmărirea încadrării în procentul de maximum 15% se realizează la nivelul Ministerului Educației, respectiv la nivel de ordonator principal de credite, după caz.

(6) Încadrarea în procentul de 15% prevăzut la alin. (5) nu se aplică în situația în care ocuparea posturilor vacante nu duce la majorarea numărului total de posturi ocupate, cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget, la nivelul ordonatorului principal de credite, în cazul ocupării posturilor vacante corespunzătoare”, se mai arată în documentul emis de Guvern.

Salariile bugetarilor îngheață în 2025 la nivelul din luna decembrie 2024

Așadar, potrivit primului articol al OUG, este prevăzut ca salariile să rămână la nivelul lunii decembrie 2024, până la aprobarea cadrului fiscal-bugetar pe anul 2025.

„Art. I –

(1) Prin derogare de la prevederile art. 11 alin. (1), ale art. 12 alin. (2) și ale art. 13 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, majorările salariale de care beneficiază personalul salarizat potrivit prevederilor acestei legi se stabilesc prin legea pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2025.

(2) Până la intrarea în vigoare a legii pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2025, pentru personalul salarizat potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunară, precum și cuantumul indemnizațiilor lunare pentru funcțiile de demnitate publică și funcțiile asimilate acestora, se mențin la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2024, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.”, se arată în document.

Orele suplimentare se compensează, nu se mai plătesc

Articolul III prevede ca munca peste programul de lucru, dar și cea în zilele de odihnă sau de sărbători legale se vor compensa numai cu recuperarea timpului liber.

„Art. III –

Prin derogare de la prevederile art. 21 alin. (2) – (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2025, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție sau de conducere, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează în cadrul schimbului normal de lucru, se vor compensa numai cu timp liber corespunzător acestora.”

Fără tichete de masă pentru bugetari

Al patrulea articol prevede ca instituțiile publice să nu acorde personalului bilete de valoare (de exemplu, tichetele de masă), cu excepția tichetelor de creșă.

„Art. IV –

(1) În anul 2025, instituțiile și autoritățile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, nu acordă personalului din cadrul acestora bilete de valoare, cu excepția tichetelor de creșă, reglementate de Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările și completările ulterioare.

(2) În anul 2025, instituțiile și autoritățile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, nu acordă personalului din cadrul acestora premii.”

Al șaptelea articol prevede înghețarea angajărilor începând cu 1 ianuarie 2025. Totuși, nu se aplică posturilor unice vacante.

Înghețarea pensiilor

Valoarea punctului de referință pentru pensii rămâne neschimbată, la 81 de lei, iar majorarea de 12% prevăzută anterior pentru 1 ianuarie nu va mai avea loc. De asemenea, nu se acordă ajutoare sau indemnizații la ieșirea la pensie.

Totodată, în 2025 nu vor fi acordate bilete de valoare, cu excepția tichetelor de creșă. Iar angajații din sectorul public nu vor beneficia de vouchere de vacanță pe parcursul anului 2025.

Blocarea angajărilor la stat

„Art. VII

(1) Începând cu 1 ianuarie 2025, se suspendă ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante din autoritățile și instituțiile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), posturile pentru care au fost demarate procedurile de organizare a concursurilor la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, precum și cele a căror ocupare a fost deja aprobată de Guvern prin memorandum, pot fi ocupate în condițiile legii.

(3) Prevederile alin. (1) nu se aplică posturilor unice vacante.

(4) Prin post unic, în sensul alin. (3), se înțelege:

1. a) acel post ale cărui atribuții, prin conținutul și natura lor, sau responsabilități stabilite, nu se regăsesc într-o altă componentă organizatorică; sau
2. b) un post dintre posturile aflate în compartimentele în care există numai posturi vacante.

(5) Prin excepție de la prevederile alin. (1), ordonatorii principali de credite, în cazuri temeinic justificate, pot aproba ocuparea unui procent de maximum 15% din totalul posturilor ce se vor vacanta după data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, numai în condițiile încadrării în cheltuielile de personal aprobate prin buget, la nivel de ordonator principal de credite, pe fiecare sursă de finanțare în parte. Pentru posturile din instituțiile de învățământ preuniversitar de stat, respectiv instituțiile de învățământ superior de stat, urmărirea încadrării în procentul de maximum 15% se realizează la nivelul Ministerului Educației, respectiv la nivel de ordonator principal de credite, după caz.

(6) Încadrarea în procentul de 15% prevăzut la alin. (5) nu se aplică în situația în care ocuparea posturilor vacante nu duce la majorarea numărului total de posturi ocupate, cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget, la nivelul ordonatorului principal de credite, în cazul ocuparii posturilor vacante corespunzătoare.”, se mai arată în documentul emis de Guvern.

S-au străduit, dar nu au reușit!

Toate partidele au intrat separat în ședințe, înainte de începerea efectivă a negocierilor, iar una dintre cele mai importante întâlniri a avut loc la Guvern, unde Marcel Ciolacu a discutat cu liderul liberal Ilie Bolojan.

PSD nu fuge de responsabilitate, însă nu poate construi nimic durabil cu parteneri care sunt incapabili să depășească propriile orgolii și clișee ideologice, a spus Marcel Ciolacu. El a mai afirmat că social-democrații sunt conștienți de situația în care se află România și de aceea vor vota cu un guvern de dreapta minoritar.

Marcel Ciolacu: Partidul Social Democrat va vota acest guvern de dreapta, nu neapărat din dragoste de cineva, dar trebuie să fim, cred că din nou, maturii din cameră. România are nevoie de o stabilitate politică, care va duce automat și la o stabilitate economică.

Liberalii s-au reunit și ei într-o ședință, unde au hotărât, tot potrivit surselor, să continue negocierile pentru formarea unei coaliții pro-europene cu PSD, UDMR și cu minoritățile naționale. Negocierile au continuat și sâmbătă, astfel încât, la începutul săptămânii viitoare, programul de guvernare și structura viitorului Executiv să poată primi votul de învestire în Parlament.

La rândul său, liderul UDMR, Kelemen Hunor, a cerut liderilor de partide să nu arunce totul în haos și să continue negocierile pentru un guvern cu o majoritate largă în parlament.

Kelemen Hunor: O invitație a mea către Marcel Ciolacu, către Ilie Bolojan și către Elena Lasconi – să ne întoarcem în acest format, PSD, PNL, USR, UDMR și Grupul minorităților naționale, să discutăm şi să formăm un guvern cu o largă majoritate în Parlament.

În final, USR a fost lăsat pe „tușă”. AUR stă și chibițează pe margine, iar madam Șosoacă și-a părăsit partidul SOS, părăsind corabia, ca șobolanul care simte înaintea căpitanului că se scufundă. Partidul POT s-a și ascuns deja, căci nici n-a început bine „munca” în Parlament și se vede clar că nu mai poate.

Cu rozariul în mână și lanțul gros la gât, un „singuratic” într-un costum de dandy, cravată purpurie și cu pantofi cu cioc se învârte debusolat pe holuri, neîntrebat de nimeni, de absolut nimic.

De ce este acolo și pentru ce-a venit? Abia acum a înțeles Becali în ce și unde-a nimerit.

La ora 24.00, mandatul președintelui Iohannis expiră de drept, iar anunțul său de a convoca partidele la consultări este ca o „frecție cu Diana” la picior de lemn.

Se mai bagă și el în seamă, cu ultimele zvâcniri de aripi, în Parcul de la Cotroceni.