Haos pe scena politică; a expirat mandatul lui Iohannis; nu există guvern, nu există candidat comun; noul Parlament „a intrat în pâine”

Retragerea Partidului Social Democrat din negocierile pentru formarea unei coaliții de guvernare a creat un adevărat haos pe scena politică. În timp ce Klaus Iohannis și Partidul Național Liberal au început să discute deschis despre a organiza alegerile parlamentare anticipate, realitatea constituțională face ca acest scenariu să fie imposibil de implementat în acest moment.

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a creat un adevărat haos pe scena politică, după ce a anunțat public că se retrage din negocierile pentru formarea unui guvern. El a spus totuși că PSD ar susține în Parlament un eventual guvern minoritar format de PNL, USR, UDMR și reprezentanții minorităților naționale. Această poziție a fost justificată de necesitatea evitării unui blocaj guvernamental prelungit, care ar afecta funcționarea statului.

De ce nu se pot organiza alegerile anticipate

Constituția României oferă un cadru clar pentru organizarea alegerilor anticipate, însă impune condiții stricte care, în acest moment, nu pot fi îndeplinite. Potrivit articolului 89, dizolvarea Parlamentului este posibilă doar dacă:

12:00, 15.12.2024 • POLITICĂ

CRONICA POLITICĂ A SĂPTĂMÂNII: Consultările pentru formarea noului guvern au început; Discuțiile nu au dus la niciun rezultat; Majoritatea nu are încă un candidat comun; Un partid riscă să iasă din Parlament

12:13, 08.12.2024 • POLITICĂ

CRONICA SĂPTĂMÂNII POLITICE Premieră în istoria României; alegeri anulate de 9 judecători; scena politică este în șoc, în timp ce o lume întreagă stă cu ochii pe alegerile de la București; Iohannis: „Ce fac eu? Rămân în mandat. Când noul președinte va depune jurământul, eu voi pleca”

1. Parlamentul respinge cel puțin două solicitări succesive de învestire a unui guvern, într-un interval de 60 de zile de la prima solicitare;
2. Președintele consultă președinții celor două Camere și liderii grupurilor parlamentare.

Chiar dacă aceste condiții ar fi îndeplinite, alineatul (3) din același articol blochează dizolvarea Parlamentului în următoarele situații:

• În ultimele șase luni ale mandatului președintelui României.
• În timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență.

România se află în perioada finală a mandatului prezidențial al lui Klaus Iohannis. Astfel, dizolvarea Parlamentului este imposibilă din punct de vedere constituțional. Acest obstacol elimină complet posibilitatea organizării unor alegeri anticipate înainte de încheierea mandatului prezidențial.

Negocieri fără rezultat

Reașezată la finele săptămânii la masa negocierilor, majoritatea parlamentară n-a reușit să ajungă la un rezultat clar în privința configurației viitorului guvern. Nu s-au înțeles nici cine va fi premierul unui viitor guvern de sacrificiu. Nici candidatul coaliției la prezidențiale n-a fost desemnat. Sunt vehiculate pe surse numele lui Crin Antonescu sau Emil Hurezeanu, dar doar pe surse.

Negocierile pentru formarea noului guvern al României s-au încheiat sâmbătă seara într-o notă de ambiguitate totală, iar Palatul Victoria a devenit scena unor discuții care seamănă mai mult cu un târg de weekend decât cu o rundă serioasă de negocieri. Liderii PSD, PNL și UDMR au plecat fără un acord final, iar ceea ce a rămas în urmă este doar o schiță vagă a viitorului cabinet.

„Funcțiile la pachet”: nimeni nu cedează

Discuțiile dintre liderii celor trei partide – Marcel Ciolacu (PSD), Ilie Bolojan (PNL) și Kelemen Hunor (UDMR) – au eșuat în privința repartizării funcțiilor cheie: ministerele, funcția de premier și președinții Camerelor Parlamentului. Potrivit surselor, PSD ar urma să conducă 8 ministere, PNL 5, iar UDMR 3.

Însă „la pachet” nu înseamnă niciodată simplu. Când fiecare lider încearcă să-și maximizeze câștigurile și să nu lase niciun centimetru de influență celorlalți, coerența guvernamentală devine o iluzie.

Marcel Ciolacu: „guvernul de sacrificiu” e o misiune refuzată

Deși PSD a fost favorizat în negocieri, Marcel Ciolacu a transmis clar că nu dorește să preia conducerea unui executiv „de sacrificiu” care să gestioneze perioada complicată ce urmează. Probabil știe că următorul guvern va fi nevoit să ia măsuri dure și nepopulare, iar acest lucru nu ar avantaja deloc PSD-ul în perspectiva viitoarelor alegeri.

Prin această mișcare, Ciolacu aruncă mingea în terenul liberalilor, sugerând că PNL ar trebui să preia ștafeta. Dar liberalii, după ce au încasat numeroase lovituri politice în ultimii ani, nu par să fie entuziasmați să devină „pioni de sacrificiu”.

Sâmbătă, secretarul general al PSD, Paul Stănescu, a anunțat totuși că Marcel Ciolacu este cel care va conduce viitorul Guvern. 

Întrebat dacă Marcel Ciolacu va continua să fie premier, Paul Stănescu a oferit un răspuns direct și ferm: „Da, va rămâne premier Marcel Ciolacu”. Această confirmare întărește poziția PSD, care și-a exprimat deja intenția de a păstra conducerea guvernului în mâinile liderului său.

Klaus Iohannis, arbitru sau spectator?

Președintele Klaus Iohannis i-a invitat duminică pe liderii politici la Palatul Cotroceni, unde partidele vor continua discuțiile. PSD, PNL, UDMR și Grupul Minorităților Naționale sunt așteptate la aceeași oră, semn că Iohannis încearcă să forțeze un compromis rapid.

Discuțiile vor continua ulterior cu partidele din opoziție: AUR, USR, S.O.S. România și Partidul Oamenilor Tineri. Totuși, rolul președintelui în aceste negocieri pare mai mult ceremonial, lăsând impresia că doar constată, nu influențează.

Cine ar putea fi președinte în locul lui Iohannis

Pe surse, Realitatea PLUS a identificat patru nume care ar putea fi propuse de PSD și PNL pentru a ocupa funcția de președinte al României la următoarele alegeri:

• Crin Antonescu, fost lider al PNL și o figură politică proeminentă cu experiență vastă.
• Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, recunoscut pentru contribuțiile sale la promovarea culturii și istoriei naționale.
• Emil Hurezeanu, diplomat și jurnalist, cu o carieră remarcabilă în promovarea intereselor României peste hotare.
• Daniel David, rector al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, simbol al educației moderne și inovatoare.

Antonescu, Hurezeanu, nume vehiculate în coaliție

Crin Antonescu sau Emil Hurezeanu se află printre numele vehiculate în aceste zile în coaliție, a dezvăluit prim-vicepreședintele PNL, Ciprian Ciucu.

El consideră că doi candidați ai partidelor proeuropene la prezidențiale ar fi varianta ideală.

„Discuțiile se poartă la pachet – premier, candidat unic al coaliției, președintele Senatului și Camerei Deputaților. Răspunsul este dat de formatul negocierilor”, a arătat Ciucu.

Întrebat dacă Emil Hurezeanu sau Crin Antonescu sunt nume vehiculate, el a spus că niciunul nu mai este o noutate.

„Participând la negocieri, mai răspicat sau mai puțin răspicat s-au pomenit deja aceste nume în această săptămână. Nu este o noutate. Îmi convine mai mult un candidat apropiat partidului din care fac parte – PNL. (…) Un singur candidat e prea puțin. Mă refer la partidele proeuropene care vor să nu izoleze România. Doi candidați proeuropeni mi se pare optim... Măcar unul dintre cei doi să ajungă în turul doi. (…) Trei sau mai mulți candidați pot fi o problemă”, a susținut liberalul.

Electoratul lui Nicușor Dan se suprapune cu cel al Elenei Lasconi

El mai crede că în cazul lui Nicușor Dan și al Elenei Lasconi se suprapun electoratele: „Nicușor Dan este fondatorul USR. (…) Se suprapun electoratele și nu este o problemă pentru coaliție, ci pentru cei de la USR”.

Potrivit lui Ciucu, coaliția „s-a așezat la masă cumva cu Elena Lasconi în spate”, dar „acum e un alt film”.

O nouă garnitură de conducere în Parlament: numele grele devin piese fixe

Senatul și Camera Deputaților și-au desemnat sâmbătă noile conduceri, într-un proces care pare mai degrabă o formalitate decât o surpriză politică.

Nume sonore din vechea gardă politică, dar și câteva figuri noi, s-au așezat confortabil în Birourile Permanente, în timp ce PSD și PNL își pregătesc manevrele pentru a acapara șefia celor două camere.

Lista noilor vicepreședinți și secretari ai Senatului include politicieni cu cariere lungi, dar și câteva nume surprinzătoare:

• Robert Cazanciuc (PSD) – fost ministru al Justiției, își consolidează poziția ca unul dintre cei mai influenți membri ai PSD.
• Paul Stănescu (PSD) – secretar general al partidului, cunoscut pentru rolul său în negocierile de culise.
• Laurențiu Plăeșu (AUR) – o figură controversată, reprezentând ascensiunea naționalismului în politica românească.
• Mircea Abrudean (PNL) – aduce o notă de tehnocrație în mijlocul unui peisaj politic adesea dominat de ideologii.

Secretarii Senatului: între experiență și diversitate politică

Lista secretarilor Senatului evidențiază o combinație de figuri politice consacrate și nume mai noi:

• Doina Teodorovici (PSD) – Una dintre vocile constante ale social-democraților este cunoscută pentru loialitatea față de partid.
• Niculina Stelea (AUR) – Alegerea unui reprezentant AUR în funcția de secretar semnalează importanța pe care partidul naționalist o acordă obținerii vizibilității în structurile de conducere.
• Vasile Blaga (PNL) – Revenirea fostului ministru de Interne într-o poziție parlamentară sugerează dorința liberalilor de a aduce stabilitate și continuitate.
• Cristian Ghinea (USR) – Fost ministru al Fondurilor Europene, Ghinea este cunoscut pentru stilul său direct și pentru viziunea sa reformistă.

La Camera Deputaților, configurația Biroului Permanent reflectă aceeași combinație de veterani și figuri emergente:

• Vicepreședinți: Daniel Suciu (PSD), Geanina Șerban (AUR), Raluca Turcan (PNL) și Cătălin Drulă (USR) – fiecare aducând o perspectivă distinctă asupra priorităților legislative.
• Secretari: Claudia Mihalcea (PSD), Marina Simina Patricia Moș (PNL), Cezar Mihail Drăgoescu (USR) – echilibrând influențele politice.
• Chestori: Ovidiu Ganț (minorități naționale), Daniel Lungu și Ștefan Pop (PSD), Dan Tanasă (AUR), Magyar Lorand Balint (UDMR).

Șoșoacă și Tîrziu vor la Bruxelles; Clotilde a renunțat în scris

Diana Şoşoacă, liderul S.O.S. România, şi preşedintele Consiliului Naţional al AUR, Claudiu Târziu, au preferat mandatul de europarlamentar, retrăgându-se. S-a retras şi social-democratul Nicolae Moldovan, din circumscripţia Bistriţa-Năsăud.

„Clotilde Armand a trimis un document prin care a informat comisia că renunţă la mandat şi a fost validată Simona Spătaru, de pe locul doi pe listă”, a precizat senatorul Robert Cazanciuc, membru în comisia de validare a mandatelor de senatori.

„A fost decizia individuală a fiecăruia de a nu mai prelua acest mandat. Nu a fost invalidat niciun mandat!”, a spus el.

Care este noul parlament

Potrivit AEP, situaţia mandatelor obţinute este următoarea:

* Partidul Social Democrat a obţinut 122 de mandate  – 36 la Senat şi 86 la Camera Deputaţilor;

* Alianţa pentru Unirea Românilor va avea 91 de mandate – 28 la Senat şi 63 la Camera Deputaţilor;

* Partidul Naţional Liberal a obţinut 71 de mandate – 22 la Senat şi 49 la Camera Deputaţilor;

* Uniunea Salvaţi România are 59 de mandate – 19 la Senat şi 40 la Camera Deputaţilor;

* Partidul S.O.S. România a obţinut 40 de mandate – 12 la Senat şi 28 la Camera Deputaţilor;

* Uniunea Democrată Maghiară din România are 32 de mandate – 10 la Senat şi 22 la Camera Deputaţilor;

* Partidul Oamenilor Tineri a obţinut 31 de mandate – 7 la Senat şi 24 la Camera Deputaţilor;

* Minoritățile naţionale au obţinut 19 mandate la Camera Deputaţilor, dintre care 18 bărbaţi şi o femeie.

Pregătiri pentru șefia celor două camere

Urmează alegerile pentru președinții Camerei Deputaților și Senatului. PSD pare hotărât să obțină șefia Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu și Sorin Grindeanu fiind favoriți. De cealaltă parte, PNL ar putea susține candidatura lui Ilie Bolojan pentru Senat, un nume cu greutate, cunoscut pentru eficiența sa administrativă.

Ce înseamnă această configurație pentru România?

Noua garnitură de conducere a Parlamentului aduce în prim-plan:

• Consolidarea veteranilor: Multe dintre numele alese sunt figuri consacrate, ceea ce ridică întrebarea: cât de mult spațiu rămâne pentru idei noi și reforme?
• Ascensiunea AUR: Partidul naționalist își continuă creșterea, câștigând influență în structurile de conducere.
• Stabilitatea coaliției: Repartizarea funcțiilor sugerează un echilibru fragil între PSD și PNL, dar și o lipsă de inovație politică.

Grobianism față de jurnaliști

Anamaria Gavrilă, lidera Partidului Oamenilor Tineri (POT), a avut o reacție violentă față de jurnaliștii care încercau să îi pună întrebări pe holurile Parlamentului. Ea le-a lovit microfoanele cu mâna. Și șefa ei, Diana Șoșoacă, împreună cu Makaveli, influencerul care i-a făcut campanie de promovare lui Călin Georgescu, au hărțuit o jurnalistă de la Antena 3. Cei doi i-au întrerupt transmisiunea în direct și au urmărit-o, în timp ce strigau: „De ce nu mai luați, doamnă, interviuri?”. În urma incidentului, CNA a anunțat că va sesiza Parchetul General.

Ponta joacă la două capete

Noul deputat de Dâmbovița Victor Ponta a început să tragă sforile și să bage zâzanie în PSD.

În aceste zile, Victor Ponta a jucat golf prin SUA și de acolo a transmis că ar face lobby pe lângă administrația americană pentru doi lideri politici. Este vorba de Marcel Ciolacu și George Simion. În realitate, „Micky Mouse” joacă la două capete și le vinde celor cu care s-a întâlnit în SUA niște povești de adormit copiii. Adică, el vrea să preia din nou conducerea PSD, amenințându-i pe pesediști că va pleca la AUR, dacă nu-l susțin. Celor de la AUR le-a spus că, dacă va veni în partid, o să aducă după el și mulți parlamentari de la PSD.