Politico: Cum a câștigat Putin alegerile din România
Într-o dimineață ploioasă, la începutul lunii noiembrie 2024, România a fost martora unui rezultat electoral surprinzător, care a zguduit întreaga națiune și a trimis unde de șoc prin capitala țării și nu numai, scrie Politico.
Călin Georgescu, un candidat fără partid, un nume care până nu demult nu spunea nimic românilor din afaceri sau politică, a reușit să obțină victoria în primul tur al alegerilor prezidențiale. Campania sa, condusă în mare parte prin intermediul rețelelor sociale, a avut un mesaj care a rezonat cu o mare parte din electoratul român: anti-UE, anti-NATO și un discurs naționalist fervent. Însă, dincolo de fațada unui politician nesemnalat, se ascunde o poveste mult mai complexă — una care vorbește despre fragilitatea statului român în fața manipulării externe și despre cum Moscova a reușit să capitalizeze pe o realitate internă marcată de corupție, incompetență și frustrări istorice.
Flancul estic al NATO și vulnerabilitatea internă
România, membră a NATO și Uniunii Europene de aproape două decenii, se află într-o poziție geopolitică delicată. Este un bastion al Alianței pe flancul estic, dar în același timp o țară care se confruntă cu multe provocări interne. De la infrastructura deficitară și sistemul educațional ineficient până la o clasă politică marcată de corupție și incompetență, România nu este, în multe privințe, locul unde cetățenii simt că au beneficii clare din parteneriatele externe. În plus, începând cu anul 2007, țara a devenit un teritoriu de influență pentru puteri externe care au exploatat aceste lacune.
Unul dintre cei mai importanți factori care au favorizat succesul candidatului susținut de Moscova, Călin Georgescu, a fost criza încrederii în instituțiile naționale. După decenii de promisiuni neîndeplinite și guvernare defectuoasă, oamenii au început să își piardă speranța în viitorul lor, iar alegerile din 2024 au fost văzute ca o oportunitate de a răsturna un sistem politic care părea imbatabil, dar totodată stagnant și ineficient.
Așa a apărut Georgescu, un candidat care promitea „restaurarea suveranității naționale” și retragerea României din NATO și Uniunea Europeană. Aceste mesaje au rezonat cu o mare parte din electoratul obosit de promisiunile Occidentului și de problemele interne ale țării. Promisiunile sale au fost simple: o Românie independentă, care să nu depindă de deciziile externe, și o retragere din conflictele care „nu sunt ale noastre”. Însă, în spatele acestui discurs naționalist se ascundea o manipulare mult mai profundă.
Moscova: O mână invizibilă în spatele cortinei
Rusia, sub conducerea lui Vladimir Putin, a înțeles perfect vulnerabilitățile României și ale altor țări de pe flancul estic al NATO. Într-o perioadă în care Uniunea Europeană se confrunta cu propriile sale crize interne și conflicte geopolitice, iar NATO era perceput mai degrabă ca o entitate distantă decât ca un aliat activ, Moscova a început să acționeze decisiv pentru a-și întări influența în regiune.
Așezată în fața unui electorat profund deziluzionat și frustrat de lipsa de progres, Rusia a folosit toate instrumentele sale pentru a susține campania lui Călin Georgescu. Campaniile de dezinformare și influențare, alimentate de conturi false și știri fabricate, au avut un impact devastator asupra imaginației colective a românilor. Mesajele pro-ruse și anti-UE, precum și teoriile conspirației despre „corupția din Bruxelles” și „intervențiile externe”, au fost difuzate pe scară largă pe rețelele sociale, reușind să capteze voturile unei părți semnificative din populație.
De asemenea, Moscova a sprijinit indirect candidatul „independent” prin diverse canale media și organizații pseudo-patriotice, care au promovat aceleași idei. Astfel, Georgescu a reușit să se poziționeze ca liderul unui nou val de naționalism în România, cultivând ideea că România ar trebui să își regăsească demnitatea și să se elibereze de „jugul” Bruxelles-ului și Washingtonului.
Într-un context de polarizare socială și economică, unde milioane de români trăiesc în sărăcie sau cu un trai precar, promisiunile unui viitor fără „mângâierea” marilor puteri occidentale au fost tentante pentru mulți. În plus, Rusia a fost capabilă să folosească aceleași tactici care au avut succes în alte state din fostul bloc sovietic, amplificând nemulțumirile interne și promovând un mesaj de izolare și auto-suficiență națională.
Un electorat ușor de manipulat
Mulți dintre cei care au ales să-l voteze pe Georgescu nu au fost neapărat entuziasmați de viziunea sa pro-rusă, ci mai degrabă de promisiunea unui sistem economic diferit, de protecție a locurilor de muncă și de o viitoare „prospețime” în viața politică. În orașe mici și medii, acolo unde infrastructura este subdezvoltată și corupția este omniprezentă, electoratul a fost mult mai sensibil la discursul naționalist. „Tot ce ne-au promis Bruxelles-ul și Washington-ul sunt minciuni. Nimic nu s-a schimbat pentru noi”, spunea un locuitor dintr-un oraș din sudul României, care a ales să-l voteze pe Georgescu.
Aceasta este realitatea într-o Românie în care economia este dependentă în mare măsură de fonduri europene, dar și una în care mulți cetățeni se simt marginalizați și fără nicio influență asupra deciziilor politice. În aceste condiții, mesajele lui Georgescu, de retragere din NATO și de respingere a „dictatelor externe”, au găsit teren fertil în rândul celor care simt că au fost abandonați de autoritățile interne și externe.
O manipulare la scară mare
După victoria surprinzătoare a lui Călin Georgescu în primul tur al alegerilor, chiar și oficialii români au recunoscut că procesul electoral a fost influențat semnificativ de campanii de manipulare externe. Autoritățile au vorbit despre „războiul hibrid” purtat de Moscova în scopul de a destabiliza situația politică din România. Însă adevărul este că nu doar Rusia a contribuit la această manipulare. O mare parte din succesul lui Georgescu se datorează unei clase politice interne care, prin incompetența și corupția sa, a oferit un teren perfect pentru ca mesajele externe să prindă rădăcini.
Călin Georgescu, deși se prezenta ca un „om al poporului”, nu a fost altceva decât un instrument al unei agende externe mult mai mari. În spatele lui se aflau nu doar interesele naționaliste ale unui anumit grup de cetățeni români, ci și un plan bine gândit al Rusiei de a destabiliza flancul estic al NATO și de a crea o zonă gri, ușor de manipulat, la granițele Uniunii Europene.
O Românie vulnerabilă
În urma acestor alegeri, România se află într-un moment de răscruce. Manipularea succesivă a opiniei publice, lipsa unui leadership credibil și corupția endemică au permis Moscovei să-și impună voința într-o țară membră a NATO. Deși România este considerată un bastion al Alianței, realitatea este că țara a devenit vulnerabilă la influențele externe, în contextul unei clase politice ineficiente și a unui sistem care nu a reușit să răspundă în mod adecvat nevoilor cetățenilor.
Războiul informațional, dezinformarea și manipularea socială au câștigat teren, iar succesul lui Călin Georgescu în alegerile din 2024 este o dovadă a modului în care o țară aflată pe flancul estic al NATO poate fi influențată, în mod direct, de forțe externe, într-un moment în care propriile sale instituții sunt incapabile să protejeze interesul național. România va trebui să găsească o cale de a restabili încrederea în propriile instituții și de a preveni ca manipulările externe să devină o normă în viitor.