Finanțele guvernului Ciolacu 2.0: 155 miliarde de euro pentru investiții și reducerea deficitului

Cabinetul Ciolacu propune un program economic ce include măsuri de consolidare fiscal-bugetară, cu obiectivul de a reduce deficitul bugetar sub 3% din PIB și de a îmbunătăți colectarea veniturilor și reducerea evaziunii fiscale.

Se vizează menținerea datoriei guvernamentale sub 60% din PIB și implementarea unui sistem fiscal mai echitabil și mai simplu, inclusiv reducerea taxelor pe muncă și reformarea impozitelor. Ministerul Finanțelor va lansa măsuri pentru modernizarea ANAF și reducerea birocrației, împreună cu un plan de eficientizare a cheltuielilor publice.

În paralel, programul include investiții masive în infrastructură, estimându-se 155 miliarde de euro în următorii 5 ani, și scheme de ajutor pentru industrii strategice, precum auto, chimie și farmaceutică. Se pune accent și pe crearea de locuri de muncă prin investiții în județele cu dezvoltare economică scăzută.

Pentru a sprijini inovația și cercetarea, se vor oferi granturi și stimulente fiscale pentru IMM-uri și mari companii care dezvoltă tehnologii avansate. De asemenea, se va stimula internaționalizarea companiilor românești prin extinderea programelor de garanții pentru exporturi.

13:49 • Transporturi

Transporturile Guvernului Ciolacu 2.0: Legătura rapidă Marea Neagră–Europa Centrală și finalizarea autostrăzilor montane până în 2028

12:41 • POLITICĂ

Cabinetul Ciolacu 2.0 și sănătatea: Creșterea finanțării cu 1% din PIB și extinderea serviciilor medicale

Scopul principal al acestor măsuri este de a transforma România într-un hub regional pentru tehnologie și industrializare, cu o economie mai competitivă și sustenabilă.

Ce spune programul de guvernare la capitolul finanțe:

MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE 

• Reforme privind consolidarea fiscal bugetară. Consolidare fiscal-bugetară în 7 ani pentru o Românie puternică în UE, conform angajamentelor privind setul de reforme și investiții asumate prin Planul bugetar-structural național pe termen mediu al României. Deficit bugetar mai mic de 3% din PIB pe termen mediu. Respectarea traiectoriei privind cheltuielile primare nete. Îndeplinirea angajamentului de creștere a colectării veniturilor bugetare și reducerii evaziunii fiscale. Reducerea numărului de ministere și agenții. Reducerea numărului de secretari de stat. Audit de eficiență pentru fiecare autoritate centrală și companiile de stat. Menținerea spațiului fiscal-bugetar pentru investiții masive și creșterea puterii de cumpărare a populației.
• Reforme privind sustenabilitatea datoriei guvernamentale. Menținerea datoriei guvernamentale brute pe termen mediu sub valoarea de 60% din PIB și a celei nete sub 55% din PIB, în conformitate cu regulile fiscal-bugetare europene. Asigurarea sustenabilă a necesarului de finanțare al administrației centrale și locale, minimizând costurile și riscurile asociate portofoliului datoriei. Finanțare netă relativ echilibrată din surse interne și externe. Dezvoltarea în continuare a pieței interne a titlurilor. Accesarea piețelor externe de capital, diversificarea bazei de investitori și utilizarea instrumentelor financiare derivate. Utilizarea emisiunilor de obligațiuni verzi în vederea finanțării proiectelor viitoare.
• Reforma fiscală. O mai mare echitate, simplitate și predictibilitate a sistemului fiscal. Menținerea cotei unice de impozitare în următorii 4 ani, pentru încurajarea mediului de afaceri, menținerea ritmului de investiții, stabilitatea și predictibilitatea fiscală. O creștere a veniturilor publice cu 1,1% din PIB în anul 2025 (fără impactul majorării plafonului neimpozabil al pensiilor, pe baza studiului privind impozitarea, realizat de Banca Mondială). Actualizarea redevențelor aferente resurselor naturale/minerale date în exploatare pe bază de licență de exploatare operatorilor Operaționalizarea proiectului Neptun Deep și asigurarea încasării de accize și redevențe aferente exploatării gazelor naturale, începând cu anul 2027. Operaționalizarea unui sistem informatic de evaluare a proprietăților supuse impozitului pe proprietate. Reducerea taxării activităților independente. Menținerea pragului de impozitare de 500.000 de euro pentru microîntreprinderi. Creșterea contribuției la Pilonul 2 de pensii de la 4,75 la 6% în patru ani, cu precădere în a doua parte a perioadei. Reducerea la jumătate a contribuției CASS pentru un părinte cu 3 sau mai mulți copii în întreținere. Reformarea politicii fiscale în privința impozitului pe dividende, cu obiectivul de a permite angajatorilor să distribuie o parte din dividende sub formă de acțiuni către angajați, ceea ce va stimula în mod direct dezvoltarea companiilor prin motivarea angajaților.
• Reducerea etapizată a taxelor și impozitelor pe muncă. Reducerea poverii fiscale pe muncă cu până la 5 puncte procentuale, în cazul salariilor mici și a familiilor cu copii (cu menținerea sumei de 300 de lei scutită de taxe din salariul minim). Scutirea de la plata CASS pentru elevii și studenții care ocupă un loc de muncă/internship în timpul studiilor, cu vârsta mai mică de 26 de ani. Scutirea de CASS și opțiune la plata CAS pentru pensionarii care au stagiul complet de cotizare contributiv și se angajează pe un loc de muncă, pentru încurajarea îmbătrânirii active.
• Reforme privind bugetarea bazată pe politici publice și rezultate. Trecerea de la un buget de resurse la un buget de rezultate: transparență în alocarea cheltuielilor publice; analiza calitativă a alocărilor bugetare pe programe și politici publice și pe ordonatori; implementarea bugetării verzi. Programe pentru reducerea decalajelor economice și sociale dintre diferitele regiuni ale țării și între județele din interiorul regiunilor de dezvoltare. Programarea bugetară fundamentată pe studii de impact și un sistem de indicatori de performanță ai programelor de politici publice bugetate. Implementarea sistemului digitalizat pentru elaborarea și analiza sistemului bugetar. Plan bugetar multianual, acesta fiind și un instrument de atragere a investițiilor.
• Reforme țintind stoparea risipei banului public. Reașezarea bugetului conform noilor priorități de dezvoltare. Analiza eficienței cheltuielilor (Spending review) în marile sisteme publice. Raționalizarea cheltuielilor nejustificate, iraționale, neeconomicoase. Extinderea achizițiilor centralizate. Crearea unei baze de date și instituirea unui mecanism de control pentru creșterile care depășesc 20% față de costurile medii ale instituțiilor publice. Prioritizarea proiectelor de investiții pentru care se alocă efectiv fonduri la nivel guvernamental și local. Eficientizarea sistemului de achiziții publice și a standardelor de cost. Un nou statut al funcționarului public, care să cuprindă criterii de performanță, salarizare în funcție de criterii meritocratice. Întărirea disciplinei financiare se va realiza prin reforme instituționale și restructurarea cheltuielilor publice, având în vedere eficiența administrativă. Un model eficient de reorganizare a structurilor de finanțe publice va fi extins la cât mai multe instituții ale statului român. Comasarea instituțiilor cu atribuții suprapuse sau similare. O gestiune mai eficientă a cheltuielilor publice și optimizarea resurselor, asigurând o administrație publică mai performantă.
• Reforma administrării sistemului de impozite și taxe. Reforme privind creșterea colectării veniturilor la buget și reducerea evaziunii fiscale. Eficiență și transparență în colectarea veniturilor, prin reducerea birocrației în relația cu contribuabilii. Modernizarea ANAF prin digitalizare și perfecționarea resursei umane. Implementarea integrală a modulelor privind managementul integrat al riscurilor, pentru controale țintite. Fiecare modul digital dat în folosință va avea obligatoriu eliminarea declarațiilor fiscale redundante. Simplificarea procedurilor și reducerea costurilor. Măsuri eficiente pentru cel puțin reducerea la jumătate a evaziunii fiscale (la nivelul mediei europene). Creșterea cu 50% a încasărilor din arieratele la bugetele pe care ANAF le administrează. Introducerea unor mecanisme de compensare a datoriilor statului cu creanțele acestuia față de sectorul privat, doar pentru contribuabilii buni platnici, care au taxele și impozitele plătite la zi.
• Reforme și performanță în managementul companiilor de stat. Asigurarea profesionalizării și independenței managementului, creșterea performanțelor economice și a veniturilor generate de acestea. Îmbunătățirea ghidului privind aplicarea legislației guvernanței corporative a întreprinderilor de stat, în conformitate cu Ghidul OCDE privind guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat. Consolidarea rolului Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice în politica de guvernanță corporativă. Implementarea unui tablou de bord privind performanța întreprinderilor publice. Implementarea generalizată a contractelor de performanță în întreprinderile publice. Introducerea normativelor de cheltuieli și gestionarea adecvată a cheltuielilor de capital. Guvernanța corporativă la nivelul companiilor de stat trebuie făcută transparent, fără politizare, recrutarea conducerilor trebuie făcută deschis, „cu creșterea gradului de profesionalizare și autonomie ale consiliilor întreprinderilor de stat” (OCDE). Reducerea risipei în companiile de stat prin eliminarea excepțiilor din Legea nr. 296/2023 (companii listate) și reducerea cheltuielilor cu minimum 15%, cu excepția cheltuielilor de investiții.
• Renașterea industrială prin Productivism – un model de creștere economică bazat pe investiții, scheme de ajutor de stat și garanții. România, hub tehnologic și industrial în Europa de Est. România va consolida modelul de creștere bazată pe investiții, inovație, incluziune, sustenabilitate și reziliență. Investiții masive în infrastructură – peste 155 miliarde de euro în următorii 5 ani pentru investiții publice, cu accent pe infrastructură de transport, mediu, educație, sănătate, tehnologie și industrii competitive. 10 miliarde de euro pentru scheme de ajutor de stat pentru investiții și garanții în industrii de înaltă tehnologie și ajutoare de stat ad-hoc, precum industria auto, industria chimică, industria farmaceutică, industria alimentară, metalurgie, materiale de construcții, apărare și energie. Programe de garanții pentru industria prelucrătoare și IMM-uri, cu accent pe investiții, pe exporturi și pe cele cu valoare adăugată ridicată. Mecanisme de finanțare de „private equity”, orientate spre performanța economică.
• Stabilitate și Predictibilitate, prin parteneriat real cu mediul de afaceri. Orice modificare de taxe și impozite va fi în prealabil discutată cu mediul de afaceri, după o evaluare a eficienței principalelor impozite și taxe avute în vedere la modificare. Predictibilitatea și stabilitatea legislației fiscale pe termen mediu. Conversia facilităților fiscale către prioritățile de dezvoltare economică sectorială și stabilirea perioadei determinate de acordare, dar și a indicatorilor pe baza cărora să se măsoare efectul acestora. Zero toleranță la evaziune și neplata impozitelor și taxelor la buget. Echilibru între stat și contribuabil: nu doar contribuabilii, dar și statul să plătească din oficiu dobânzi de întârziere, în cazul în care nu-și îndeplinește la timp obligațiile.
• Patriotism economic. Stimularea creării de companii campioni regionali. Schemă de ajutor de stat pentru investiții greenfield mai mari de 150 milioane de euro în industria prelucrătoare, creatoare de locuri de muncă stabile și bine plătite (grant 25% din valoarea investiției, subvenționarea parțială a dobânzii, procedură de avizare accelerată pentru toate documentele necesare). Reducerea cu minimum 20% a numărului de avize și documente necesare și digitalizarea completă a procedurilor de raportare. Transformarea companiilor mari producătoare de energie și gaz în campioni regionali. Extinderea IMM Invest pentru încurajarea creditării în sectoarele industriale strategice și pentru companiile cu o componentă puternică de export. Program de sprijinire a internaționalizării companiilor românești prin scheme de garanții pentru extinderea prezenței pe piața regională, inclusiv pentru construirea sau achiziția de capacități noi de producție.
• România, hub regional de Cercetare și Inovare. Granturi pentru IMM-urile care dezvoltă inovație deep-tech și care colaborează cu o entitate de cercetare, finanțarea derulându-se etapizat, proporțional cu gradul de dezvoltare al întreprinderii. Stimularea marilor companii să-și înființeze divizii de cercetare și dezvoltare în România, prin: creșterea deducerii cheltuielilor de cercetare din impozitul pe profit la 150%, în 3 ani, și la 200%, în 5 ani; acordarea unui credit fiscal pentru investiții în cercetare, în valoare de până la 30% din cheltuielile eligibile; garanții pentru credite de cercetare.
• Reducerea decalajelor de dezvoltare. Schemă de ajutor de stat pentru realizarea de investiții pentru dezvoltarea regională (450 milioane de euro). Schemă de ajutor privind creșterea gradului de ocupare în județele cu un grad de dezvoltare sub media regiunii și/sau cu un șomaj ridicat (mai mare de 5%). Compensarea cheltuielilor pentru locurile de muncă din respectiva investiție la salarii cel puțin egale cu câștigul salarial mediu brut lunar pe economie. Susținerea afacerii cu maximum 100.000 de euro, din care 50% urmează să fie acoperiți prin ajutor nerambursabil, plătit de la bugetul de stat doar pentru acoperirea salariilor angajaților, aferent noilor locuri de muncă create, precum și garanția statului pentru efortul financiar al angajatorului acoperit prin credit garantat pentru 50% din plafonul maxim de 100.000 de euro.
• Industrializarea României și reducerea decalajelor de dezvoltare. Lansarea unui program național multianual de stimulare economică, în vederea atragerii investitorilor și a creării de locuri de muncă în județele cu indicatori economici mai slabi decât media regională (10% sub media PIB/locuitor). Acest program va fi derulat de către consiliile județene, în mod descentralizat, pe bază de apeluri, printr-o schemă de ajutor de tip minimis. Ajutoarele vor fi acordate întreprinderilor care realizează investiții și creează locuri de muncă în județul respectiv, în localitățile de sub 100.000 de locuitori, în domenii în care România realizează deficit comercial. Alocare: 100 milioane de euro/județ eligibil.
• Programe de locuințe și credite pentru tineri. Programul „Investește în casa ta” este destinat tinerilor cu vârsta de până la 35 de ani, care aplică pentru obținerea unei finanțări sub formă de credit ipotecar sau imobiliar, garantat de stat. Valoarea maximă a creditului va fi de 120.000 de euro, cu un avans de 5% din valoarea totală a proiectului. Perioada de rambursare va fi de maximum 30 de ani, iar garanția statului va acoperi 80% din sumă. Plafonul anual pentru garanții va fi de 2 miliarde de lei; Programul Family Start. Tinerii cu vârsta de până la 45 de ani inclusiv, care își întemeiază o familie, pot obține împrumuturi pe o perioadă de maximum 10 ani, cu o garanție de 80% din partea statului și dobândă subvenționată de guvern. Garanții de 1 miliard de lei anual; Programul „Student Invest”. Studenții, masteranzii și doctoranzii, pot obține împrumuturi pe o perioadă de maximum 10 ani. Statul oferă o garanție de 80% din valoarea creditului și subvenționează dobânda. Implementarea unui program național de sprijin pentru familiile care au în întreținere copii, prin acordarea de facilități de natura subvențiilor la dobândă la creditele ipotecare aflate în derulare și care vor fi contractate în viitor.
• Reforma sistemului de finanțare pentru susținerea mediului privat și a autorităților locale. Dezvoltarea de instrumente de finanțare pentru susținerea mediului privat și a autorităților publice locale, prin Banca de Investiții și Dezvoltare. Un nou sistem de finanțare echitabil pentru unitățile administrativ teritoriale bazat pe creșterea gradului de sustenabilitate financiară prin redefinirea cotelor de alocare a impozitului pe venit, ținând cont de nevoile de dezvoltare pentru recuperarea decalajelor economice. Modificarea Legii finanțelor publice locale, astfel încât orice entitate care are activitate la altă adresă decât sediul social, care are cel puțin 1 angajat să se înregistreze fiscal la ANAF (în prezent, acest lucru se realizează doar la minimum 5 angajați). Fond special de cofinanțare pentru atragerea de fonduri europene pentru UAT-uri.
• Dezvoltarea piețelor financiare. Dezvoltarea pieței de capital pentru diversificarea surselor de finanțare: cheia competitivității companiilor românești. Crearea și dezvoltarea unei piețe de creștere pentru IMM-uri pe Bursa de Valori București (BVB), continuarea ajutoarelor din fonduri europene pentru listarea companiilor private și dezvoltarea industriei fondurilor de investiții printr-o legislație adecvată sunt esențiale pentru o economie modernă. Dezvoltarea pieței de capital și implicarea fondurilor de pensii în finanțarea economiei, prin vehicule de investiții specializate. Aceste măsuri trebuie să respecte cele mai bune practici din Uniunea Europeană, cu asigurarea protecției participanților la fonduri printr-o supraveghere strictă a pieței. Sprijin pentru dezvoltarea Pilonului 3 și Pilonului 4 de pensii. Stabilirea de priorități: dezvoltarea pieței derivatelor, listarea de companii private, dezvoltarea de noi instrumente, creșterea industriei fondurilor de investiții și adaptarea legislației pentru a sprijini această evoluție. Legislație atractivă pentru finanțarea de către autoritățile locale a proiectelor locale, inclusiv verzi, prin emisiuni de obligațiuni, atât prin plasament privat, cât și prin ofertă publică destinată unui număr mare de investitori. Finanțarea investițiilor de infrastructură, prin intermediul emisiunilor de obligațiuni pe piața de capital. Reglementarea transparentă a criptoactivelor prin implementarea Regulamentului European MiCA (Markets in Crypto-assets) și printr-un regim predictibil de impozitare pentru emitenții și furnizorii de servicii de criptoactive.