Cabinetul Ciolacu 2.0 – Măsuri pentru educație și cercetare: „Școală după școală” și stimulente pentru R&D

Capitolul privind Educația din programul de guvernare al Cabinetului Ciolacu prevede măsuri pentru reducerea abandonului școlar, îmbunătățirea accesului la educație și dezvoltarea învățământului tehnologic și dual.

Printre acestea se numără implementarea unui program național de masă sănătoasă în școli, extinderea programului „Școală după școală” și sprijinirea elevilor cu dificultăți de învățare, inclusiv prin „Învățare remedială”. De asemenea, sunt prevăzute investiții în infrastructura educațională, susținerea educației pentru românii din diaspora și promovarea activităților sportive.

Pentru învățământul tehnologic și dual, se vor simplifica procedurile de acreditare și se vor extinde parteneriatele cu mediul privat. Se va revizui curriculumul pentru a se adapta la piața muncii și se vor construi campusuri pentru învățământul dual.

Măsurile pentru actualizarea programelor școlare includ promovarea competențelor digitale și gândirea critică, susținerea elevilor cu performanțe înalte și dezvoltarea educației sociale. Cariera didactică va beneficia de programe de motivare și formare continuă, iar învățământul în limbile minorităților naționale va fi sprijinit prin programe specifice.

16:16 • POLITICĂ

Daniel David: „Educația trebuie să devină ministerul cel mai puternic al unui guvern”

20:42, 20.11.2024 • ACTUALITATE

Elevii vor merge la școală în zilele de vineri premergătoare alegerilor; ce recomandări are Ministerul Educației pentru perioada scrutinului

Se va extinde rețeaua de școli-pilot pentru inovație și autonomie în educație, iar consilierea școlară va fi îmbunătățită prin creșterea numărului de consilieri și digitalizarea portofoliilor educaționale. În învățământul superior, se va promova etica, integritatea și parteneriatele cu mediul de afaceri, iar în educația timpurie se vor construi noi creșe și grădinițe.

În fine, se vor implementa măsuri de simplificare și digitalizare a proceselor administrative pentru a reduce birocratia și a spori eficiența în sistemul educațional.

Capitolul Cercetare propune măsuri pentru consolidarea cercetării în România prin parteneriate public-private și sprijinirea cercetării aplicate, în scopul abordării unor provocări societale majore. Se intenționează creșterea finanțării pentru cercetare, cu obiectivul de a atinge 1% din PIB, în concordanță cu Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă 2022-2027. Sunt încurajate activitățile de cercetare în parteneriate între organizațiile publice de cercetare, autoritățile locale și sectorul privat, pentru a genera brevete aplicabile și a transfera cunoștințele științifice în soluții tehnologice cu impact economic și social. De asemenea, sunt menționate domenii strategice de cercetare, cum ar fi inteligența artificială, securitatea cibernetică și tehnologiile cuantice, care vor beneficia de suport pentru a deveni competitive pe plan internațional.

Pentru a sprijini cercetarea de vârf, se propun stimulente pentru organizațiile de cercetare de excelență, inclusiv participarea la proiecte internaționale și creșterea colaborării între sectorul public și privat. Se vor înființa platforme naționale de inovare și se va stimula atragerea de investiții în cercetare, în special prin stimulente fiscale pentru marile companii care își deschid centre de R&D în România. De asemenea, sunt planificate programe de formare în domeniile știință, tehnologie, inginerie și matematică (STIM), pentru a crește competențele în aceste domenii esențiale.

În paralel, se va susține cercetarea fundamentală și de frontieră, cu accent pe interdisciplinaritate și colaborare internațională, iar academiile și institutele de cercetare vor fi sprijinite prin finanțare și evaluare periodică a performanțelor.

Mai jos vă prezentăm ce stipulează programul de guvernare la capitolele Educație și Cercetare:

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII.

1. Reducerea abandonului școlar și susținerea participării beneficiarilor la învățământul preuniversitar, prin:

• Asigurarea unei mese sănătoase în fiecare școală din România până în anul școlar 2029-2030, cu extinderea progresivă a programului și atingerea pragului de un milion de beneficiari până în anul 2025. Atingerea nivelului de un milion de beneficiari ai programului în anul 2025 și sprijin pentru construirea și/sau dotarea de cantine școlare. De asemenea, sumele alocate pentru program se vor utiliza doar cu această destinație, inclusiv prin metode alternative;
• Dezvoltarea și susținerea programului „Școală după școală”, prin asigurarea unui cadru legal clar, care să stimuleze și să încurajeze primăriile și agenții economici să investească în activități educative complementare;
• Dezvoltarea și extinderea programului „Învățare remedială” pentru sprijinirea elevilor cu dificultăți de învățare, având și o componentă specială pentru sprijinirea reintegrării școlare a copiilor români veniți din afara granițelor țării;
• Formarea și încadrarea de noi mediatori și consilieri școlari, alături de alte tipuri de personal didactic auxiliar, pentru îmbunătățirea accesului la educație de calitate și reducerea inegalităților educaționale;
• Îmbunătățirea condițiilor de trai pentru elevi și studenți în internate școlare și cămine studențești, prin majorarea subvenției alocate în acest scop, modernizarea infrastructurii existente și construcția de noi unități de cazare acolo unde cererea o impune;
• Crearea și finanțarea unui program național pentru achiziționarea și punerea în uz a autobuzelor și microbuzelor școlare;
• Susținerea accesului la educație pentru tinerii și cadrele didactice români din diaspora și românii de pretutindeni, prin acordarea de burse, locuri de cazare în internate școlare/cămine studențești, reducere la transport, precum și alte facilității pentru elevii și studenții români de pretutindeni. În același timp, promovarea identității culturale și lingvistice în țările cu comunități românești semnificative reprezintă o prioritate strategică;
• Promovarea activităților sportive în școli, prin modernizarea infrastructurii sportive, susținerea competițiilor școlare, încurajarea performanței și introducerea de programe extracurriculare dedicate sportului, pentru a stimula participarea elevilor și a reduce abandonul școlar și a preveni dezvoltarea unor obiceiuri nesănătoase.

2. Consolidarea și extinderea învățământului tehnologic și tehnologic dual:

• Asigurarea unui proces simplu și rapid pentru acreditarea școlilor și programelor de învățământ tehnologic și tehnologic dual;
• Formarea profesorilor de discipline de specialitate/instruire practică prin stagii de mentorat la operatorii economici. Participarea a cel puțin 1.000 profesori la aceste programe;
• Revizuirea ofertei educaționale, a curriculumului și a programelor pentru ruta tehnologică și tehnologic duală, pentru meserii emergente de pe piața muncii, începând cu anul 2025;
• Extinderea ofertei de învățământ tehnologic dual în zonele rurale prin investiții strategice în infrastructură, resurse educaționale și parteneriate cu mediul economic local;
• Extinderea parteneriatelor între autoritățile locale, unitățile de învățământ, instituțiile de învățământ superior și mediul privat pentru a alinia programele de învățământ dual la cerințele pieței muncii. Susținerea a peste 100.000 de elevi în sistemul de învățământ dual;
• Consolidarea învățământului superior în sistem dual, prin organizarea de programe de licență, masterat și doctorat în sistem dual;
• Modernizarea resurselor educaționale, prin echiparea laboratoarelor cu tehnologie de ultimă generație, implementarea platformelor digitale de învățare interactive, dezvoltarea de conținut digital adaptat programei școlare și asigurarea accesului la infrastructură IT pentru elevi, studenți și cadre didactice;
• Finalizarea construcției și operaționalizarea celor 29 de campusuri pentru învățământ dual, până în 2026, asigurând dotarea acestora cu laboratoare moderne, spații de instruire practică și facilități de cazare pentru elevi și studenți, precum și actualizarea calificărilor pentru a răspunde cerințelor actuale ale pieței muncii.

3. Actualizarea programelor școlare:

• Revizuirea planurilor cadru, dar și a programelor școlare, pentru a include conținuturi și activități care abordează utilizarea inteligenței artificiale și dezvoltarea competențelor digitale, promovând în același timp gândirea critică, creativitatea și dezvoltarea personală. Accentul va fi pus pe pregătirea pentru meseriile viitorului și pe adaptarea la schimbările tehnologice rapide;
• Promovarea și susținerea elevilor cu performanțe înalte, prin susținerea centrelor de excelență, dar și prin programe de sprijin personalizate;
• Evaluarea periodică a nivelului de alfabetizare funcțională al elevilor și personalizarea parcursului educațional, pentru a garanta atingerea profilului absolventului;
• Crearea de manuale adaptate pentru predarea limbii române, dedicate elevilor care se întorc în țară după ce au urmat exclusiv programe de învățământ în alte țări, pentru a sprijini integrarea lor educațională;
• Consolidarea educației sociale, prin extinderea și susținerea financiară a programelor de prevenire și combatere a violenței în mediul școlar și a consumului de substanțe psiho-active în rândul elevilor. Integrarea și/sau consolidarea în programele școlare a noțiunilor de educație financiară, civică, juridică, de gândire critică și de combatere a dezinformării, însoțite de formarea cadrelor didactice pentru predarea acestor noțiuni, adaptate realităților contemporane.

4. Profesionalizarea și susținerea carierei didactice: formare, perfecționare și evaluare:

• Implementarea unor mecanisme de motivare financiară sau non-financiară pentru cadrele didactice, bazate pe performanță, la nivel școlar, județean și național. Aceste mecanisme pot include bonusuri, premii, sau alte beneficii menite să recunoască și să încurajeze performanța profesională și contribuția la îmbunătățirea calității educației;
• Inițierea unor programe pilot privind descentralizarea recrutării resurselor umane, având ca obiectiv creșterea autonomiei școlilor;
• Continuarea reformei formării inițiale și continue a cadrelor didactice, pentru îmbunătățirea calității pregătirii profesionale a viitorilor profesori (licență didactică de dublă specializare; masterat didactic), precum și dezvoltarea continuă a competențelor acestora pe parcursul carierei în acord cu Profilul și standardele profesionale pentru cadrele didactice;
• Crearea unui sistem național de monitorizare a programului de mentorat pentru profesorii debutanți (până la finalul anului 2025).

5. Învățământul în limbile minorităților naționale. Predarea limbii române pentru minorități:

• Toate drepturile minorităților naționale câștigate până în prezent, prevăzute în legile educației, se păstrează în totalitate;
• Prevederile cu privire la minoritățile naționale se aplică integral în primi doi ani de guvernare;
• Predarea limbii române pentru minorități se va eficientiza prin adaptarea programelor școlare la nevoile lingvistice și ritmul de dezvoltare al elevilor aparținând minorităților naționale, respectiv prin susținerea și extinderea formării inițiale și continue a profesorilor de limba română, precum și a profesorilor pentru educație timpurie și pentru învățământ primar care predau limba și literatura română sau comunicare în limba română. Implementarea și asigurarea integrală a surselor de finanțare a Programului național de susținere a învățării limbii și literaturii române, prin finanțarea de tabere de învățare, creare conținuturi digitale etc., în conformitate cu prevederile art.83 alin.(16)-(18) din Legea învățământului preuniversitar nr.198/2023;
• Elaborarea unor manuale adaptate pentru predarea limbii române elevilor aparținând minorităților naționale, care să răspundă nevoilor specifice și să faciliteze învățarea eficientă a limbii.

6. Extinderea rețelei de școli-pilot pentru inovare și autonomie în educație:

• Extinderea rețelei de școli-pilot la nivel național, pentru a implementa intervenții educaționale inovative, noi modele curriculare și de carieră didactică, modele noi de management descentralizat, cu scopul de a crește autonomia și performanța unităților de învățământ preuniversitar și de a asigura reziliența sistemului de educație.

7. Îmbunătățirea serviciilor de consiliere și orientare școlară, pentru a sprijini elevii în alegerea parcursului educațional și profesional:

• Asigurarea consilierii școlare și orientării în carieră pentru fiecare elev, prin creșterea numărului de consilieri școlari, asigurarea accesului la instrumente de evaluare și orientare în carieră și digitalizarea portofoliului educațional. Creșterea numărului de elevi consiliați cu cel puțin 100.000 de elevi;
• Colaborarea cu entități specializate care să sprijine școlile/universitățile în furnizarea unor servicii de consiliere și orientare de calitate;
• Susținerea părinților: consiliere și susținere pentru părinți în școală, garantarea cadrului de participare la deciziile școlilor, încurajarea acțiunilor părinți-profesori-elevi.

8. Performanță și acces în învățământul superior.

• Promovarea eticii, integrității și a siguranței în mediul academic;
• Internaționalizarea învățământului superior în vederea creșterii calității educației și a cercetării;
• Alinierea învățământului superior la cerințele pieței muncii prin ruta completă duală;
• Aplicarea strictă a principiului „toleranță zero” în universități, pentru a preveni și combate orice formă de hărțuire, inclusiv hărțuire sexuală;
• Continuarea îmbunătățirii politicilor de acces în învățământul superior și de a sprijini categoriile de elevi și studenți din grupurile subreprezentate/defavorizate prin programe de tipul „Primul student din familie”. Simplificarea procedurii de recunoaștere a studiilor realizate în străinătate sau în România pe curriculum străin pentru accesul la studiile universitare;
• Promovarea parteneriatului public-privat și a co-deciziei în orientarea politicilor educaționale, prin colaborare autentică cu mediul de afaceri, inclusiv dezvoltarea de programe de licență și masterat în parteneriat, pentru a corela oferta educațională cu cerințele pieței muncii;
• Menținerea mecanismului de finanțare al universităților bazat pe criterii de performanță;
• Susținerea programelor universitare STEM.

9. Consolidarea și dezvoltarea educației timpurii.

• Construirea de creșe în zonele urbane și rurale pentru a satisface cererea tot mai mare de servicii pentru copii mici, alături de formarea și calificarea personalului necesar pentru asigurarea unei educații timpurii de calitate;
• Asigurarea finanțării creșelor prin fonduri publice, investiții private și dezvoltarea parteneriatelor public-privat, pentru a extinde accesul la servicii de educație timpurie și îngrijire de calitate;
• Crearea și operaționalizarea de servicii complementare de educație timpurie (grădinițe comunitare, ludoteci și/sau grupuri de joacă).

10. Simplificarea, debirocratizarea și digitalizarea sistemului de învățământ.

• Revizuirea proceselor administrative și de management în sistemul educațional și digitalizarea acestora pe criterii de eficiență și logică a proceselor;
• Simplificarea proceselor administrative din managementul educațional și reducerea sarcinilor birocratice pentru cadrele didactice, astfel încât acestea să se poată concentra mai mult pe actul educațional și pe dezvoltarea profesională;
• Asigurarea transparenței privind activitatea unităților de învățământ și a instituțiilor de învățământ superior;
• Diminuarea numărului de documente solicitate în activitatea didactică (fișe, procese verbale, rapoarte etc.);
• Reorganizarea inspectoratelor școlare conform legii în vigoare, în vederea eficientizării, descentralizării și debirocratizării activității de management școlar, precum și pentru un nivel de sprijin mai ridicat pentru școli. Creșterea atribuțiilor Consiliilor de Administrație a Școlilor;
• Reformarea și reorganizarea Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP), în sensul corelării activității de inspecție școlară și a evaluării calității.

CERCETARE

1. Susținerea de Parteneriate pentru Cercetare în sistem public-privat, în vederea adresării unor provocări societale majore:

• 1% din PIB pentru finanțarea dedicată cercetării. Vom urmări majorarea graduală a bugetului anual destinat cercetării pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute în Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă 2022-2027;
• Încurajarea activităților de cercetare și dezvoltare desfășurate în parteneriat, cu precădere între organizațiile de cercetare de drept public și întreprinderi și/sau autorități publice locale, cu scopul de a obține brevete aplicate în industrie și de a accelera transferul de la cunoașterea științifică la tehnologii cu impact socio-economic, răspunzând în principal provocărilor societale stabilite în Agenda Strategică de Cercetare a României inclusă în Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă 2022-2027;
• Punerea în aplicare a unor instrumente de finanțare din Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare pentru a răspunde problemelor societății. Cercetarea va fi orientată către domeniile de cercetare conectate cu principalele provocări societale precum schimbări climatice, schimbări demografice, sănătate, bunăstare și incluziune socială, securitate, energie verde, digitalizare, tehnologii emergente și schimbări tehnologice;
• Susținerea de parteneriate între organizații de cercetare, în jurul unei agende comune de cercetare/concentrare tematică, pentru crearea unor poli instituționali de excelență care vor urmări extinderea infrastructurilor de cercetare existente și cercetarea efectivă asociate unei agende strategice stabilite în raport cu provocările societale. Vor fi sprijinite proiecte care să faciliteze transferul tehnologic și de cunoștințe pentru a asigura o transformarea economică inteligentă și sustenabilă a României;
• Urmărirea luării unor măsuri prin care să se sprijine inclusiv atragerea de resurse din străinătate, prin participarea organizațiilor de cercetare la proiecte în sinergie cu acțiunile Orizont Europa și alte programe europene și internaționale;
• Finanțarea unor programe sectoriale de către ministerele de resort pentru a genera soluții la probleme concrete identificate;

2. Susținerea Cercetării de vârf în domenii strategice cu potențial de aplicabilitate în economie:

• Setarea, respectiv susținerea unor domenii strategice precum: inteligența artificială, securitatea cibernetică, tehnologiile cuantice, sistemele autonome, fizica laserilor, plasmei și radiației, tratamentul cancerului, a bolilor cardiovasculare și a altor patologii grave, adaptarea la schimbările climatice, inclusiv reziliența agriculturii si a resurselor montane la schimbările climatice, tranziția verde și digitală și genomică. În aceste domenii, dar lista va fi extinsă iterativ, vom susține cele mai performante organizații de cercetare din România să desfășoare activitate de cercetare de excelență, să se doteze cu infrastructură și să beneficieze de resursă umană înalt specializată, inclusiv să intre în consorții internaționale;
• Sprijinirea celor mai performante organizații din România în aceste demersuri strategice, prin stimularea colaborării între organizații de cercetare de drept public și privat, atât la nivel național, prin implementarea Legii nr. 25/2023 în vederea reducerii fragmentării sistemului public de cercetare, cât și la nivel internațional; luarea de măsuri pentru a facilita transferul de cunoștințe și tehnologii de vârf, creșterea vizibilității științifice, dezvoltarea potențialului tehnologic, îmbunătățirea competitivității economiei naționale, precum și valorificarea și diseminarea rezultatelor cercetării în societate;
• Susținerea în mod special a proiectului strategic ELI-NP și asigurarea îndeplinirii tuturor obiectivelor proiectelor strategice deja aprobate la finanțare prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PCIDIF) și Programul Sănătate (PS) – componenta de cercetare, cu atât mai mult cu cât România a reușit îndeplinirea condiției favorizante „Buna Guvernanță a strategiei naționale și regionale de specializare inteligentă” care era necesară pentru aprobarea cererilor de rambursare din trei programe de coeziune – Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare, cele opt Programe Regionale și Programul Sănătate; condiția favorizantă a fost considerată îndeplinită de către Comisia Europeană prin adresa COM C (2024) 5527 din 25 iulie 2024. Dintre programele prioritare menționăm, lista urmând a fi extinsă: HUB Român de Hidrogen și Noi Tehnologii; Platforma Națională de Tehnologii și Semiconductori; DANUBIUS-RI; ALFRED; HUB Român de Inteligență Artificială; Implementarea de soluții de cercetare de importanță strategică în domeniul medical: genomică, boli netransmisibile, vaccinuri, seruri și alte medicamente biologice;
• Finalizarea evaluării organizațiilor de cercetare în anul 2025, în acord cu principiile stabilite prin normele de aplicare ale Legii nr. 25/2023 aprobate prin HG 138/2024 și eficientizarea activității acestora în acord cu rezultatele evaluării; în cazul unei organizații de cercetare care se va integra voluntar, patrimoniul acesteia în integralitatea lui nu va putea fi deturnat spre altă destinație decât continuarea activității de cercetare;
• Finanțarea suplimentară a organizațiilor de cercetare direct proporțional cu performanțele academice obținute, în urma evaluării realizate în baza Legii nr. 25/2023 și lansarea unor programe de finanțare instituțională în sistem competitiv accesibile tuturor universităților și institutelor de cercetare;
• Participarea activă a României la proiectarea viitoarelor proiecte importante de interes comun european (IPCEI):
• Materiale avansate circulare pentru tehnologii avansate;
• ⁠Inteligență artificială;
• Tehnologii pentru semiconductori avansați;
• ⁠Infrastructură și servicii Edge Computing;
• Medicamente critice.
• Surse de finanțare:
• Finanțare din bugetul de stat, cel puțin 600 milioane de euro;
• Finanțare din fonduri europene: PCIDIF (Acțiunile 1.2 și 1.3) și PS.

3. România, Hub Regional de Cercetare și Inovare.

• Dezvoltarea RoInovare – o platformă națională pentru inovare care va administra un Fond pentru transfer tehnologic și inovare alimentat inclusiv cu fonduri private și care urmează să acorde granturi IMM-urilor care dezvoltă inovație deep-tech și care colaborează cu o entitate de cercetare, finanțarea derulându-se etapizat, proporțional cu gradul de dezvoltare al întreprinderii;
• Stimularea parteneriatelor pentru inovare, între mediul privat și sistemul național de cercetare și, între sistemul civil și cel militar, astfel încât cele mai importante rezultate științifice să fie transferate cu prioritate către mediul economic, având programele de accelerare/incubare ca prim pas;
• Stimularea marilor companii să își înființeze divizii de cercetare și dezvoltare R&D în România, prin următoarele tipuri de facilități fiscale: creșterea deducerii cheltuielilor de cercetare din impozitul pe profit la 150%, în 3 ani, și la 200%, în 5 ani; acordarea unui credit fiscal pentru investiții în cercetare, în valoare de până la 30% din cheltuielile eligibile; garanții pentru credite de cercetare;
• Creșterea numărului de companii internaționale care își deschid centre de cercetare și dezvoltare (R&D) și inovare în România, prin oferirea de stimulente și promovarea țării ca un mediu atractiv, stabil și competitiv din punct de vedere economic, dar și prin încurajarea parteneriatelor dintre acestea și autoritățile si instituțiile publice;
• Înființarea unor programe care să sprijine colaborarea dintre universități/institute naționale de cercetare-dezvoltare, institutele Academiei Române, institutele academiilor de ramură și companii din industrie pentru dezvoltarea de tehnologii inovatoare, cu potențial de comercializare, inclusiv a unor programe care să asigure transferul de cunoștințe inclusiv transfer tehnologic către fermieri. Programele vor susține cercetările academice și vor facilita transferul tehnologic către industrie și agricultură, oferind sprijin financiar și consiliere atât pentru fazele de cercetare timpurii (TRL 4-5), cât și pentru cele avansate (TRL 6-7).

4. Creșterea competitivității prin asigurarea unei finanțări predictibile a cercetării și evidențierea rezultatelor cercetării.

• Generarea unui calendar multianual de lansare a competițiilor de proiecte de cercetare și monitorizarea evoluției și a impactului acestora pe termen mediu și lung;
• Asigurarea unor bugete multianuale pentru competițiile de proiecte de cercetare ce urmează a fi finanțate din fonduri publice;
• Analizarea competițiilor care au produs rezultate cu puternic impact economic și societal, și generarea unei ciclicități a acestora, dar și analizarea investițiilor în competiții sau infrastructură care au eșuat;
• Generarea unor baze de date care să conțină cele mai importante rezultate obținute în cadrul procesului de cercetare și care să poată fi utilizate la scară largă în societate, cu protejarea drepturilor de proprietate intelectuală;
• Stimularea conceptului de open-science doar în raport cu standarde înalte de calitate cu privire la jurnalele unde pot fi plătite taxele de publicare pentru lucrările științifice;
• Surse de finanțare: Finanțare din bugetul de stat: multianual pe bugetul aprobat al Planului Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare.

5. Dezvoltarea competențelor în știință, tehnologie, inginerie și matematică – STIM.

• Alocarea a minimum 400 de milioane de euro pentru formarea de specialiști în domeniile STIM, formarea cadrelor didactice, accesul la resurse educaționale, laboratoare, echipamente, parteneriate între companii de tehnologie și universități, inclusiv laboratoare mobile pentru zonele defavorizate;
• Susținerea cercetării fundamentale în domeniul științelor exacte prin operaționalizarea unui spectru larg de instrumente din Planul National de Cercetare, Dezvoltare și Inovare dedicat proiectelor de cercetare fundamentală și exploratorie și de stimulare a resursei umane;
• Finanțarea a diverse programe de mobilități, prin care tinerii cercetători în domeniul științelor exacte vor putea avea acces la infrastructură inexistentă în România sau vor putea face stadii de cercetare în organizații de cercetare performante din străinătate. Se va urmări crearea unui cadru favorabil pentru schimbul de experiență între tinerii cercetători români din diaspora și cei din țară, cu scopul de a întări colaborarea și parteneriatele dintre aceștia;
• Susținerea tinerilor cercetători în domeniul științelor exacte care, după stabilirea unui program de cercetare independent și obținerea unor rezultate remarcabile în domeniul lor, urmăresc să activeze în România și să își creeze sau să își consolideze o echipă de cercetare;
• Majorarea graduală a bugetului anual destinat cercetării pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute în Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă 2022 – 2027;
• Stimularea concentrărilor academice metropolitane – universități/institute – care, (1) prin misiuni diferențiate să susțină eficient dezvoltare națională, regională și locală, (2) să intre în ecosisteme performante de inovație și (3) să poziționeze mai bine țara în analizele și clasamentele academice internaționale.

6. Susținerea cercetării fundamentale și de frontieră.

• Derularea de multiple competiții de proiecte de cercetare, cu precădere prin Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare care se adresează cercetătorilor de excelență, implicați în activități de cercetare complementare, care, prin colaborare, pot demonstra ambiția, interdisciplinaritatea, aplicabilitatea și fezabilitatea propunerii lor științifice;
• Urmărirea obținerii unor progrese semnificative la frontierele cunoașterii, prin dezvoltarea unor noi direcții de cercetare și utilizarea creativă a modelelor, teoriilor și metodelor deja existente, abordând în mod integrat o clasă complexă de probleme;
• Acordarea de fonduri publice Academiei Române, pentru a conduce competiții de proiecte de cercetare (competiții de granturi) în sistem competițional în domeniul cercetării fundamentale.

7. Domeniul prioritar științe socio-umane.

• Susținerea colaborărilor dintre universități și institutele Academiei Române în vederea obținerii unor rezultate semnificative în domeniul socio-uman, cu accent pe schimbările societale cu impact major asupra democrației;
• Susținerea independentă și/sau într-un cadru multidisciplinar a științelor socio-umane din universități, luând în considerare provocările socio-culturale complexe ale lumii de astăzi, inclusiv polarizări cu potențial rol în conflicte sociale, războaie, manipulări sociale și aspecte privind rolul democrației în societățile contemporane;
• Dezvoltarea competențelor și formarea de specialiști în domeniile artelor și științelor socio-umane, formarea cadrelor didactice și accesul la resurse educaționale;
• Finanțarea a diverse programe de mobilități și schimburi de experiență între cercetători români din diaspora și cei din țară, cu scopul de a întări colaborarea și parteneriatele dintre aceștia în domeniul științelor socio-umane.

8. Domeniul prioritar agricultură.

• Urmărirea colaborărilor dintre universități și institutele Academiei Române și Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” (A.S.A.S.), în vederea obținerii unor rezultate cu impact major în domeniul agriculturii;
• Stabilirea unor obiective strategice pe domenii ale agriculturii (culturi de câmp, horticultură, îmbunătățiri funciare, industrie alimentară, bioeconomie, mediu, schimbări climatice etc.), care să reflecte viziunea națională în ceea ce privește activitatea de cercetare, dezvoltare, inovare;
• Stimularea cercetării în domeniul agricol prin programe care urmăresc asigurarea de hrană sănătoasă;
• Dezvoltarea de programe sectoriale în domeniul agricol.

9. Domeniul prioritar: științe exacte și inginerești.

• Derularea de proiecte de cercetare complexe bilaterale România – Statele Unite ale Americii, în urma Memorandumului de Înțelegere încheiat cu National Science Foundation (NSF);
• Susținerea unor proiecte de tip IDEI din Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2022-2027;
• Cofinanțarea participării organizațiilor de cercetare din România la parteneriatele europene;
• Programe de mobilități pentru cercetătorii români din țară și din diaspora.

10. Atragerea tinerilor cercetători români din diaspora și creșterea gradului de internaționalizare a cercetării din românia.

• Lansarea unor competiții multianuale de tip homecoming cu asigurarea unui tenure track;
• Oferirea de stimulente pentru cercetătorii străini atrași prin investiția 8 din Componenta 9 a PNRR pentru a continua activitatea de cercetare în România după încheierea proiectelor;
• Lansarea unor competiții multianuale pentru cercetători străini și a unor programe de mobilitate, respectiv a unor competiții de proiecte de cercetare bilaterale cu statele vecine;
• Investiții în infrastructura de cercetare astfel încât aceasta să ofere condiții optime pentru derularea activității cercetătorilor;
• Susținerea colaborărilor internaționale de tip: schimb de experiență, proiecte de cercetare comune, cofinanțarea proiectelor europene, prin derularea unor acțiuni în continuarea investițiilor 6 și 7 din Componenta 9 a PNRR.

11. Creșterea contribuției cercetării la alfabetizarea științifică a populației și combaterea pseudoștiinței.

• Comunicarea rezultatelor cercetărilor (introducerea în toate granturile de finanțare a obligativității comunicării rezultatelor cercetării către publicul larg), cu excepția celor în domeniul securității naționale, cu protejarea drepturilor de proprietate intelectuală;
• Înființarea și finanțarea cu prioritate a: dezvoltării de canale de comunicare a rezultatelor cercetării în limbaje accesibile populației (platforme online, bloguri, vloguri, canale de social media etc.), materialelor didactice despre utilele descoperiri în știință (videoeducaționale);
• ⁠Dezvoltarea unui portal național de informare științifică, în care să se publice în regim open science și care să cuprindă toate rezultatele cercetărilor finanțate din surse publice sau rezumatele acestora, atâta timp cât acestea nu au caracter secret;
• Susținerea unor sisteme de monitorizare a dezinformării: crearea unei platforme care să monitorizeze activitatea pseudo-științifică online și să atragă atenția autorităților și publicului asupra acestora;
• Granturi specifice pentru cercetări care abordează subiecte de combatere a pseudo-științei;
• Descurajarea fraudelor științifice: dezvoltarea de norme legislative specifice care vor include sancțiuni pentru cei care promovează cercetări false sau dăunătoare, cum ar fi fraudarea datelor, publicarea de studii false sau promovarea de teorii fără fundament științific. Mai mult, propunem adoptarea unor mecanisme de raportare a fraudelor în cercetare independent de actualele instituții;