Transporturile Guvernului Ciolacu 2.0: Legătura rapidă Marea Neagră–Europa Centrală și finalizarea autostrăzilor montane până în 2028

Guvernul Ciolacu 2.0 propune un plan amplu de dezvoltare a infrastructurii de transport, cu obiective majore pentru următorii patru ani. Acestea includ modernizarea rețelelor rutiere, feroviare, portuare și aeriene, cu scopul de a îmbunătăți conectivitatea între regiunile României și Europa.

Autostrăzi și infrastructură rutieră

Guvernul va finaliza loturile lipsă de pe autostrăzile A0, A1, A3, A7 și A8 și va construi 70 de variante de ocolire până în 2028. 267 de puncte negre de pe rețeaua rutieră vor fi rezolvate, iar 40 de noi noduri rutiere vor sprijini circulația între zonele economice.

Transport feroviar

12:41 • POLITICĂ

Cabinetul Ciolacu 2.0 și sănătatea: Creșterea finanțării cu 1% din PIB și extinderea serviciilor medicale

11:50 • POLITICĂ

Guvernul Ciolacu 2.0 și piața muncii: Promisiuni și așteptări mari

Se vor moderniza coridoarele feroviare Constanța–Curtici și Constanța–Siret/Ungheni. Toate reședințele de județ vor beneficia de trenuri noi până în 2028, iar un proiect important vizează realizarea unei linii de mare viteză pe ruta București–Budapesta, cu studiul de oportunitate prevăzut pentru 2025.

Porturi și transport multimodal

Guvernul va investi în infrastructura Portului Constanța și în terminale multimodale pentru transportul de marfă, cu scopul de a crește eficiența rețelei de transport.

Transport aerian și sustenabilitate

Aeroporturile civile vor implementa soluții de energie regenerabilă, iar compania TAROM va fi restructurată. Aeroporturile vor beneficia de măsuri pentru creșterea productivității și sustenabilității.

Digitalizare și automatizare

Guvernul va extinde sistemele ERTMS/ITS și va implementa soluții de automatizare, precum RPA și AI, pentru eficientizarea infrastructurii de transport. În paralel, procesul de înmatriculare a autovehiculelor va fi digitalizat.

Parteneriate public-private și formare profesională

Se vor încuraja parteneriatele public-private pentru investiții în infrastructura de transport, iar Ministerul Educației va colabora pentru formarea de specialiști în domeniu.

Mai jos vă prezentăm ce stipulează programul de guvernare la capitolul Transporturi:

MINISTERUL TRANSPORTURILOR ȘI  INFRASTRUCTURII 

• Până la finalul anului 2028, în România va fi finalizată integral legătura rutieră rapidă dintre Marea Neagră și Europa Centrală. De asemenea, se va finaliza prima autostradă montană, care va traversa Munții Carpați și vor fi finalizate primele tuneluri montane la pofil de autostradă;
• Vor fi finalizate loturile lipsă de pe autostrăzile A0, A1, A3, A7 și A8, care asigură conexiunea continuă între marii poli de creștere economică;
• Finalizarea în următorii patru ani a autostrăzii A0 plus drumurile radiale;
• Vom rezolva cu prioritate cele 267 de puncte negre de pe rețeaua rutieră unde se întâmplă frecvent accidente mortale folosind inclusiv proiectele pe fonduri europene;
• Dezvoltarea, modernizarea și digitalizarea infrastructurii rutiere;
• Accelerarea implementării programului de construcție a variantelor de ocolire;
• Până în 2028, vom construi și finaliza minimum 70 de Variante Ocolitoare, care vor scoate traficul greu din localitățile supraaglomerate, în cea mai mare parte prin descentralizare și parteneriate cu autoritățile publice locale;
• Creșterea conectivității pe rețeaua de drumuri de mare viteză (în circulație sau în construcție) a României prin construirea a minimum 40 de noi noduri rutiere și noi drumuri de legătură, cu scopul creșterii conectivității și accesibilității între acestea și zonele economice dezvoltate până în 2028;
• Taxarea pe distanță;
• Reformă prevăzută în PNRR, care introduce un nou sistem de taxare bazat pe distanța parcursă de vehiculele de transport greu. Legislația necesară a fost deja adoptată, iar următorul pas este implementarea efectivă a sistemului software și hardware;
• Sistemele automate de măsurare a vitezei în trafic finanțate prin PNRR, bazate pe sute de camere automate și radare mobile, menite să descurajeze depășirea limitelor de viteză, un factor principal care contribuie la accidentele mortale din România. Termen implementare: 2025-2026;
• Modernizarea coridoarelor de transport feroviar Constanța – Curtici și Constanța – Siret/Ungheni;
• Până în anul 2028, toate reședințele de județ din România care dispun de infrastructură feroviară electrificată vor beneficia de trenuri noi și moderne (128 de trenuri electrice noi, 71 de locomotive noi sau modernizate și 139 de vagoane noi);
• Dezvoltarea transportului feroviar metropolitan;
• Introducerea transportului feroviar pe rute scurte, la tarife scăzute. Beneficii: Acces la locurile de muncă, reducerea traficului rutier și a poluării. Creșterea accesului locuitorilor din proximitatea marilor orașe la locurile de muncă mai bine plătite din zonele urbane;
• Calea ferată de mare viteză, pe ruta București–Budapesta. Termen 2025 pentru finalizarea studiului de oportunitate;
• Conectarea zonelor agricole la rețeaua feroviară;
• Conectarea marilor zone agricole de rețeaua feroviară primară, prin investiții punctuale în reabilitarea de linii ferate existente, respectiv prin construirea unor segmente noi ce asigură această conectivitate;
• Modernizarea stațiilor de cale ferată în parteneriat cu UAT;
• Îmbunătățirea rețelei feroviare din zona portului Constanța: Portul Constanța este un hub strategic pentru transportul de marfă, iar îmbunătățirea conexiunii feroviare în această zonă va spori semnificativ eficiența și capacitatea de tranzit. Prioritatea va fi modernizarea infrastructurii feroviare din jurul și din interiorul portului, pentru a asigura un flux rapid și previzibil al mărfurilor către și dinspre port;
• Asigurarea coridoarelor feroviare rapide și predictibile pentru marfă;
• Crearea unor coridoare feroviare eficiente pentru transportul de marfă va reprezenta o prioritate. Aceste coridoare vor asigura timpi de tranzit mai scurți, costuri reduse și o predictibilitate mai mare a transportului de marfă, contribuind astfel la creșterea competitivității economice a României în regiune;
• Reînnoirea constantă a infrastructurii feroviare – asigurarea unei linii bugetare dedicate de minimum 500 milioane de lei în bugetul pentru anul 2025, cu creștere progresivă în următorii ani, în conformitate cu prevederile din strategia privind dezvoltarea infrastructurii feroviare;
• Dezvoltarea rețelei de metrou în regiunea București-Ilfov. Construirea magistralei de metrou la Cluj-Napoca;
• Lucrări pentru creșterea duratei de navigabilitate pe Dunăre (Proiect Fast Danube);
• Energie ieftină și curată pentru aeroporturile românești;
• Program de 70 milioane de euro anual, finanțat din fonduri europene, pentru instalarea de capacități de producție de energie din surse regenerabile solare și în capacități de stocare a energiei, pentru autoconsumul aeroporturilor civile;
• Aplicarea planului de restructurare aprobat de Comisia Europeană – TAROM;
• Susținerea dezvoltării unei rețele de terminale multimodale de marfă la nivel național;
• Creșterea productivității în sectorul transporturilor reprezintă obiectivul și măsura prin care infrastructura de transport este utilizată eficient pentru a transporta mărfuri sau persoane de la un punct la altul. Beneficiile unei productivități crescute sunt: reducerea costurilor, creșterea competitivității, îmbunătățirea serviciilor, iar factorii care influențează productivitatea sunt: infrastructură modernă, tehnologii digitale, optimizarea rutelor. Cum vom crește productivitatea în transporturi în România:
• Implicarea în continuare a comunităților locale în procesele de planificare și luare a deciziilor pentru a se asigura că proiectele de infrastructură răspund nevoilor lor de dezvoltare;
• Dezvoltarea și îmbunătățirea nodurilor regionale de transport pentru a facilita logistica eficientă, a îmbunătăți accesul în zonele îndepărtate și a sprijini economiile locale;
• Promovarea parteneriatelor cu entitățile din sectorul privat pentru a mobiliza investiții și expertiză suplimentare, asigurând proiecte de infrastructură durabile;
• Colaborarea cu țările vecine pentru a dezvolta proiecte de infrastructură transfrontalieră.

Corelarea MPGT – PI – PMUD.

• Corelare între MPGT cu strategiile locale și regionale și a planurilor de mobilitate urbană: având în vedere tendințele globale de concentrare a populației în orașe, mobilitatea urbană și metropolitană, logistica integrată și intermodalitatea sunt critice pentru a asigura nevoile cetățenilor, necesitând investiții majore și susținute;
• Sprijinirea industriei naționale pentru dezvoltarea infrastructurii de transport;
• Dublarea producției naționale de materii prime și materiale de construcții utilizate în realizarea infrastructurii de transport până în 2028 atât prin stimularea producției interne, cât și prin diversificarea soluțiilor tehnice pentru proiectele de infrastructură, astfel încât să fie favorizate capacitățile de producție naționale;
• Automatizarea proceselor operaționale (eficientizarea activității ministerului și a structurilor din subordine);
• Una dintre măsurile esențiale ale programului de restructurare este implementarea tehnologiilor moderne de automatizare a proceselor, contribuind astfel la reducerea costurilor operaționale, a personalului excedentar și la creșterea rapidității în livrarea serviciilor de transport către cetățeni;
• Obiectiv: implementarea măsurilor în 2025/2026;
• Aderare la OCDE: îndeplinirea tuturor obiectivelor de transport necesare pentru aderarea României la OCDE;
• Adoptarea inteligenței artificiale: programul prevede integrarea soluțiilor de inteligență artificială pentru optimizarea managementului resurselor, prognoza cererii și îmbunătățirea serviciilor oferite publicului, asigurând o adaptabilitate mai mare la cerințele pieței;
• Investiții în tehnologii inovatoare: companiile din subordinea ministerului vor beneficia de investiții în tehnologii de ultimă generație, menite să modernizeze infrastructura și să faciliteze tranziția către un model de operare sustenabil și competitiv;
• Creșterea eficienței economice: programul urmărește nu doar reducerea costurilor, ci și sporirea veniturilor, prin optimizarea proceselor interne și diversificarea surselor de venit, utilizând resursele existente într-un mod mai inteligent și sustenabil;
• Parteneriate strategice și digitalizare: vor fi încurajate colaborările cu lideri din industrie pentru implementarea unor soluții digitale avansate, care să transforme companiile într-un motor de inovație și competitivitate pe piața transporturilor;
• Interconectarea investițiilor din transport cu cele din domeniul energiei și telecomunicațiilor;
• Este necesară o colaborare aprofundată cu Ministerul Energiei în vederea implementării unor soluții integrate de-a lungul coridoarelor de transport pentru asigurarea energiei necesare stațiilor de încărcare electrică și pentru utilizarea spațiilor disponibile pentru producția de energie regenerabilă;
• Conectarea zonelor industriale la rețeaua principală a marilor coridoare de conectivitate în vederea asigurării unui tranzit optim a mărfurilor;
• Abordare integrată cu industriile aferente infrastructurii de transport: este necesară o abordare integrată cu industriile din amonte și aval aferente infrastructurii de transport, în special materialele de construcții și forța de muncă. Astfel este nevoie de o abordare coordonată interministerială pentru asigurarea corelării între finanțarea sectorului de transporturi, industriei producătoare de materiale de construcții și mediul școlar și universitar;
• Centre regionale/campusuri de învățământ dual, pentru asigurarea specialiștilor în transporturi;
• Colaborare cu autoritățile publice locale și cu Ministerul Educației și Cercetării, pentru a crea centre regionale/campusuri de învățământ dual, pentru asigurarea specialiștilor în transporturi pentru întreținere, construcție, dar și pentru utilizarea infrastructurii de transport. Totodată, vom crea un institut de cercetare/proiectare în transporturi în parteneriat cu universitățile de profil din țară;
• Vizăm o participare activă și consistentă la nivelul UE va permite României să își promoveze mai bine interesele naționale în cadrul negocierilor pe teme precum bugetul UE, politica regională sau piața internă și să contribuie la formarea politicilor europene. Sporirea influenței României în UE necesită o abordare strategică, pe termen lung, care să combine eforturile guvernului, ale societății civile și ale sectorului privat.

Digitalizarea în transport.

• Digitalizarea trebuie să fie inclusă ca element de evaluare în orice investiție din domeniul transporturilor și trebuie să beneficieze de finanțări dedicate. Sistemele de management a traficului de tip ERTMS/ITS trebuie să fie extinse și să devină standardul în domeniu. Finanțarea acestora trebuie să includă centre de management al traficului, baze de date, tehnologiile pentru vehicule autonome, sistemele moderne de taxare și control;
• Automatizarea prin Robotic Process Automation (RPA) și Inteligența Artificială (AI) reprezintă componente esențiale ale strategiei naționale de transport, având un impact major asupra eficientizării proceselor și a performanței operaționale. Prin utilizarea RPA, sarcinile repetitive și administrative, precum procesarea documentelor, gestionarea datelor și monitorizarea fluxurilor de lucru, pot fi automatizate, reducând erorile și costurile. În același timp, AI adaugă un nivel suplimentar de complexitate și inteligență proceselor, facilitând luarea deciziilor în timp real, optimizarea traseelor, analiza predictivă a cerințelor de transport și îmbunătățirea siguranței. Împreună, aceste tehnologii avansate permit o gestionare mai eficientă a infrastructurii de transport, oferind soluții mai rapide și adaptabile la nevoile în schimbare ale sectorului. Integrarea RPA și AI este crucială pentru a dezvolta un sistem de transport competitiv, aliniat la cele mai noi standarde tehnologice și capabil să răspundă provocărilor unei mobilități moderne și sustenabile;
• Birou Unic pentru Înmatricularea Autovehiculelor (RAR)/debirocratizare;
• Demararea unor proiecte noi de investiții prin programul de construcție autostrăzi și drumuri expres în baza unor documentații mature și bine fundamentate;
• Atingerea unui prag de 1.000 km de drum de mare viteză în construcție până în 2025 concomitent cu păstrarea a cel puțin 1.000 km autostradă în lucru până în 2030, în așa fel încât să atingem țintele din Planul Investițional;
• Circulație responsabilă pe drumuri;
• Modificări legislative și realizarea de investiții în infrastructura de cântărire automată/dinamică, precum și în sancționarea corespunzătoare a depășirii tonajelor legale. Termen legislație: prima jumătate a anului 2025;
• Reconectarea Republicii Moldova: dublarea podurilor rutiere peste Prut. Termen – 2028;
• Realizarea studiului de fezabilitate și demararea investiției pentru calea ferată de mare viteză București–Cluj-Budapesta;
• Modernizarea sistemului de metrou existent, proiect pilot panouri antisuicid, SF legătura T1 – T2;
• Politica descentralizării în domeniul NAVAL – Parteneriate MTI cu autoritățile navale și UAT-uri;
• Reorganizarea administrațiilor portuare de pe Dunăre pentru creșterea eficienței economice și promovarea descentralizării;
• Lansarea procedurilor pentru implementarea noului terminal T2-Henri Coandă concomitent cu identificarea mecanismelor de finanțare pentru execuția de lucrări și evaluarea oportunității pentru concesionare;
• Dezvoltarea rețelei de terminale cargo pe aeroporturile din România.