Energia Guvernului Ciolacu 2.0: Cernavodă, coridorul BRUA și independența energetică până în 2027

Cabinetul Ciolacu își propune o reformă profundă în sectorul energetic, axată pe diversificarea surselor de aprovizionare, reducerea dependenței de importuri, creșterea capacităților interne de producție și stocare, precum și protejarea consumatorilor. Aceste măsuri sunt esențiale pentru a asigura securitatea energetică a României și pentru a contribui la tranziția către un mix energetic mai curat și sustenabil.

Diversificarea surselor de aprovizionare

România va investi în coridoare strategice pentru transportul energiei. Proiectele includ:

• Coridorul Verde (Azerbaidjan-Georgia-România-Ungaria) pentru energia regenerabilă din Marea Neagră.
• Coridorul BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria) pentru gaze naturale.
• Proiectul Neptun Deep, vizând exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră.

Aceste inițiative sunt parte din strategia de a reduce dependența de importuri. De exemplu, România va deveni, din 2027, complet independentă de importurile de gaze naturale, valorificând resurse interne și dezvoltând noi capacități de exploatare.

Creșterea capacităților interne

Proiectele de dezvoltare a infrastructurii energetice includ:

• Retehnologizarea Unității 1 de la CNE Cernavodă.
• Construirea Unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă.
• Proiecte de cogenerare în orașe precum Craiova și Constanța, cu o capacitate totală de 842 MW.

De asemenea, sectorul hidroenergetic va contribui cu 6.500 MW la sistemul electroenergetic național până în 2035, având potențialul de a atinge 67% din capacitatea amenajată.

Infrastructură și interconectivitate

Planurile ministerului includ dublarea capacității de schimburi transfrontaliere de energie electrică până în 2030, atingând 7.000 MW. Investițiile în infrastructură se ridică la 7 miliarde de lei pentru Transelectrica și 2,5 miliarde de lei pentru Transgaz, având scopul de a extinde rețelele de gaz și electricitate, inclusiv interconectarea cu Republica Moldova.

Electrificare și accesibilitate

Până în 2028, România își propune ca toate locuințele să aibă acces la energie electrică. Proiectele vor include instalarea de panouri fotovoltaice și pompe de căldură în zone izolate.

Protecția consumatorilor

Un alt aspect crucial este protejarea consumatorilor. Ministerul va elabora un mecanism de dereglementare care va asigura prețuri accesibile la energie. Un sistem de compensare a costurilor energetice va fi implementat pentru a sprijini gospodăriile vulnerabile și a combate sărăcia energetică.

 

Mai jos vă prezentăm ce cuprinde capitolul Energie din programul de guvernare:

 

MINISTERUL ENERGIEI

 

• Diversificarea surselor de aprovizionare cu energie:

România va investi în dezvoltarea și extinderea surselor de aprovizionare cu energie.  Proiecte strategice majore vor include:

• Coridorul Verde (Azerbaidjan-Georgia-România-Ungaria) pentru transportul de energie regenerabilă din regiunea Mării Negre;
• Coridorul BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria) pentru transportul de gaze naturale din regiuni alternative;
• Exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră prin proiectul strategic Neptun Deep, cu obiectivul de a prelua gaze naturale direct de la țărmul românesc al acestei regiuni.

 

• Reducerea dependenței de importuri energetice:

○     Începând cu anul 2027, România va deveni complet independentă de importurile de gaze naturale, valorificând resursele interne prin noi capacități de exploatare offshore și onshore neutilizate, precum zăcământul de la Caragele;

○     Investițiile în infrastructură de stocare energie electrică și gaze naturale și în rețelele de transport și distribuție vor facilita reducerea importurilor de energie și vor permite crearea unei rezerve strategice de energie pentru situații de urgență.

 

• Creșterea capacităților interne de producție și stocare:

○     Retehnologizarea Unității 1 CNE Cernavodă;

○     Realizarea Unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă;

○     Proiectul reactoarelor modulare de mici dimensiuni – SMR, în condiții de fezabilitate economică și cu încurajarea unei industrii locale românești pentru lanțul de furnizare a componentelor de bază;

○     Realizarea programului de restructurare al CE Oltenia, prin construirea de capacități de generare pe gaz natural în tehnologii moderne cu emisii scăzute de CO2 (Ișalnița – 850 MW, Turceni – 475 MW), precum și a unor parcuri fotovoltaice de circa 700 MW, respectând principiul conform căruia nu se pot închide grupurile pe cărbune fără a le înlocui cu alte grupuri pentru producția de energie în bandă (termocentrale pe gaz);

○     Finalizarea proiectului centralei electrice de la Fântânele, județul Mureș, prin construirea unei centrale de ultimă generație pe gaze, cu ciclu combinat, integrând tehnologii avansate pentru utilizarea hidrogenului și sisteme de stocare a energiei, având o capacitate instalată de până la 500 MW. Acest proiect va consolida securitatea energetică a României, contribuind la tranziția către un mix energetic mai curat și sustenabil, prin integrarea tehnologiilor inovatoare și utilizarea infrastructurii existente. Implementarea acestei centrale va susține și obiectivul strategic național de a atinge o capacitate de producție de peste 1 GW din proiecte pe gaz până în 2030.

○     Proiectele de cogenerare de înaltă eficiență din Craiova, Constanța, Arad și Râmnicu Vâlcea, finanțate din PNRR, proiecte a căror valoare însumată a capacității instalate în cogenerare (electrici+termici) este de 842 MW (486.2 MW electrici și 355,8 MW termici);

○     Transformarea Văii Jiului într-un hub energetic care să reunească producerea de energie electrică din mai multe surse, finanțate din Fondul pentru Tranziție Justă, Fondul pentru Modernizare, PNRR și fonduri guvernamentale de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Energiei;

○     Începerea producției în perimetrul Neptun Deep;

○     Finalizarea proiectelor termocentralelor pe gaz de la Iernut (430MW) și Mintia (1750MW);

○     Finalizarea investițiilor aflate în stadiu avansat de execuție sistate sau întârziate în prezent: Amenajarea Hidroenergetica (AHE) a râului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbești, AHE Răstolița, AHE Cerna Belareca, AHE a râului Olt pe sectorul Cornetu-Avrig, Treapta Câineni, Racovița și treapta Lotrioara, AHE Surduc-Siriu, AHE Pașcani etc.;

○     Construirea și finalizarea hidrocentralelor de acumulare prin pompaj în zonele cu potențial hidroenergetic;

○     Pentru perioada 2025-2035, sectorul hidroenergetic poate participa cu o putere instalată de aprox. 6.500 MW în sistemul electroenergetic național. Potențialul hidroenergetic amenajat al României trebuie să ajungă la 67% în 2035;

○     Realizarea tuturor investițiilor din PNRR și Fondul pentru Modernizare pentru realizarea de capacități noi de producere energie, capacități de stocare, lanțuri de producție/reciclare baterii și panouri fotovoltaice, infrastructură de rețea de transport și distribuție energie electrică și gaze naturale;

○     Dezvoltarea de noi depozite de stocare a gazelor naturale, cu o capacitate zilnică ridicată, pentru a răspunde cererilor interne și a contribui la securitatea energetică a regiunii.

 

• Utilizarea tehnologiilor BAT în diverse surse de producere a energiei electrice:

○     Finalizarea proiectelor de transformare a capacităților de producție energie electrică din combustibil solid pe combustibil lichid (gaz natural), respectiv implementarea tehnologiilor BAT pentru utilizarea în continuare a cărbunelui în industria energetică, în situații excepționale și constituirea lui drept capacitate de rezervă pentru situații de criză energetică;

○     Promovarea și implementarea tehnologiilor de vârf (BAT – Best Available Techniques) în industria extractivă a cărbunelui și în sectorul producției de energie electrică pe bază de cărbune, cu accent pe integrarea sistemelor avansate de captare și stocare a CO₂ (CCS – Carbon Capture and Storage) și alte soluții inovatoare pentru reducerea emisiilor de noxe și impactului asupra mediului.

 

• Constituirea de rezervă de capacitate pe bază de cărbune în situații excepționale:

○     Punerea în conservare a unor exploatări de lignit, huilă și antracit de pe teritoriul României în vederea exploatării în situații excepționale cum sunt starea de urgență, asediu, mobilizare parțială sau totală a forțelor armate, război, criză energetică sau stare de alertă;

○     Punerea în conservare a unor termocentrale pe bază de cărbune în vederea funcționării lor pe durata unor stări excepționale, criză energetică sau stare de alertă;

○     Subvenționarea corespunzătoare a acestor infrastructuri de rezervă de capacitate ca obligație de serviciu public de interes național și declararea lor ca infrastructuri critice naționale.

 

• Transformarea CEVJ SA într-un hub energetic integrat și sustenabil în regiunea Văii Jiului, prin inițierea următoarelor proiecte strategice:
• Demararea studiilor de fezabilitate pentru dezvoltarea capacităților de producție de energie regenerabilă, inclusiv construirea de parcuri fotovoltaice pe terenurile disponibile din perimetrul fostelor unități miniere, implementarea unei microhidrocentrale care să valorifice potențialul hidrografic local, sisteme de stocare a energiei în puțurile de mină dezafectate, utilizând tehnologia de stocare gravitațională sau soluții inovative pentru stocare;
• Proiectarea și dezvoltarea unei centrale cu ciclu combinat pe gaze naturale (CCGT) la Termocentrala Paroșeni, cu integrarea unor soluții pentru utilizarea hidrogenului ca vector energetic complementar, asigurând o tranziție eficientă către surse de energie mai curate;
• Integrarea capacităților noi într-un model de hub energetic regional, care să susțină dezvoltarea economică și să contribuie la tranziția energetică națională, promovând Valea Jiului ca exemplu de reconversie sustenabilă.

 

• Modernizarea și extinderea infrastructurii de transport și distribuție:

○     Vom dubla capacitatea de schimburi transfrontaliere de energie electrică până în 2030, atingând 7.000 MW prin noi investiții la Transelectrica (program de 7 miliarde de lei, din fonduri proprii, și 2,8 miliarde de lei din fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii de transport a energiei electrice);

○     Transgaz – program de investiții 2,5 miliarde de lei pentru dezvoltarea infrastructurii de transport a gazelor naturale;

○     Extinderea rețelelor de transport gaz și electricitate va include creșterea interconexiunilor cu piețele vecine și interconectarea strategică cu Republica Moldova – Cuplarea piețelor de energie și gaze naturale din România și Republica Moldova;

○     Modernizarea și extinderea rețelei de transport și de distribuție a gazelor naturale, cu accent pe pregătirea rețelelor pentru economia hidrogenului;

○     Extinderea și dezvoltarea rețelelor de gaz natural prin Programul Național „Anghel Saligny” pentru 2025-2028, în condiții de fezabilitate economică, cu scopul de a conecta  90% din localitățile rurale la rețelele de gaz, prin: monitorizarea anuală a progresului prin numărul de noi racordări și economiile de costuri pentru consumatori; continuarea proiectelor de extindere rețele de gaz începute și aflate în diverse faze de construire/finalizare; alocarea unui buget de 500 milioane de euro anual, cu ajustări bazate pe analize economico-sociale pentru implementare; reducerea izolării energetice, în special în zona de munte, și stimularea dezvoltării economice regionale și locale, integrându-se cu alte proiecte de infrastructură pentru eficiență maximă;

• Programul vizează nu doar consumul casnic, ci și dezvoltarea industrială, crearea de locuri de muncă și competitivitate crescută;
• Asigurarea accesului la energie și competitivitatea sectorului economic românesc.

 

• Încurajarea electrificării și extinderea accesului la energie:

○     Nicio locuință din România nu va fi lipsită de energie electrică până în 2028. Vom implementa programe naționale eficiente pentru instalarea de panouri fotovoltaice, instalații de stocare și pompe de căldură la locuințele aflate în zone izolate, finalizând procesul de electrificare a României.

 

• Protejarea consumatorilor și reducerea sărăciei energetice:

○     Elaborarea unui mecanism privind dereglementarea pe baza unui calendar etapizat, cu protejarea consumatorilor și asigurarea unui climat concurențial solid, previzibil, pentru prețuri accesibile la energie electrică și gaze naturale;

○     Introducerea unui sistem de compensare a costurilor energetice, pentru a sprijini gospodăriile vulnerabile și a combate sărăcia energetică, astfel încât, după plata facturilor la utilități, nicio gospodărie să nu coboare sub pragul sărăciei relative;

○     Ajustarea venitului mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure, după caz, în funcție de care se acordă ajutorul, din Legea nr. 226/2021;

○     Mecanism flexibil, prin care gospodăriile pot intra sau ieși din schema de ajutor, în funcție de venit și de prețurile energiei;

○     Mecanism care elimină procesul de cerere din partea cetățeanului, reducând încărcătura aparatului de asistență socială din primării, și riscul de excludere a unor beneficiari care s-ar califica pentru ajutor dar care, din varii motive, nu depun cerere. Identificarea beneficiarilor se face de către stat.

○     Utilizarea mecanismelor deja testate și implementate de statul român – de exemplu carduri fizice (precum cardurile de vacanță, de alimente sau chiar de energie);

○     Propunerea cardurilor energetice înlocuiește plafonarea și compensarea prețurilor la energie;

○     Cardul este distribuit de stat fiecărei gospodării cu minimum un locatar, conform Recensământului 2021 și bazelor de date ale Evidenței Populației;

○     Cardul este alimentat o dată pe an pentru acele gospodării care, în anul anterior, au avut un venit al gospodăriei și cheltuieli estimate cu energia pentru acoperirea nevoilor energetice minimale care, scăzute din venit, rezultă într-un venit rezidual mai mic ca pragul de sărăcie;

○     Suma cu care cardul este alimentat acoperă diferența dintre venitul rezidual și pragul de sărăcie;

○     Identificarea gospodăriilor care se califică pentru primirea ajutorului financiar pe cardul de energie și calcularea sumelor aferente este realizată de către instituțiile publice, anual, până la 31 martie;

○     Sumele pot fi reportate pe card de la un an la altul pentru maximum 3 ani;

○     Cardul nu este transmisibil, este asociat unei gospodării cu adresă proprie și poate fi folosit doar pe baza unui act de identitate asociat cu adresa respectivă;

○     Suma de pe card poate fi folosită doar pentru scopuri definite de lege;

○     Mecanism care ține cont de structura gospodăriei, deoarece pragul de sărăcie este calculat per adult echivalent;

○     Dezvoltarea unei politici naționale pentru reducerea sărăciei energetice, care să includă investiții masive în eficiența energetică a locuințelor, mai ales în zonele rurale și defavorizate. Această strategie va fi corelată cu obiectivele de sustenabilitate și finanțată prin fonduri europene și naționale, cu un accent pe îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor rezidențiale și pe promovarea surselor de energie descentralizată.

 

 

 

• Sprijin pentru întreprinderile și consumatorii industriali:
• Indiferent că este vorba de segmentul casnic, de IMM-uri sau de marii consumatori industriali, accesibilitatea prețului rămâne o condiție esențială. Vom continua schemele de ajutor de stat pentru consumatorii energointensivi și programele de sprijinire a investițiilor la IMM-uri pentru susținerea autoconsumului și facturi mai mici la energie electrică;
• Încurajarea valorificării superioare a gazului natural din Marea Neagră în industrie. Sprijinirea industriei petrochimice, cu posibile facilități fiscale, pentru a da valoare adăugată gazului românesc. România are potențialul să devină un jucător puternic în regiune în ceea ce privește produsele industriale rezultate din valorificarea resurselor naturale pe care le deține;
• Mix energetic cu emisii scăzute.

 

• Accelerarea tranziției către energie regenerabilă:

○     Dezvoltarea de capacități de producție energie electrică, din surse regenerabile, prin accelerarea implementării proiectelor finanțate din fonduri europene și îndeplinirea țintei din PNRR de 5000 MW eolian și solar, susținute de mecanismul Contractor pentru Diferență până în 2030, încă 3500 MW eolian și solar și peste 3000 MWh capacități de stocare instalaţi şi conectaţi la reţea, până la finalul anului 2026;

○     Energia eoliană offshore este un instrument major pentru îndeplinirea obiectivului european de reducere a dependenței de importurile de combustibili fosili și de decarbonare. Susținem respectarea termenelor din legea adoptată privind energia eoliană offshore în ceea ce privește lista perimetrelor eoliene offshore care vor fi concesionate și predictibilitate în stabilirea procedurilor administrative, tehnice și cadrului fiscal care vor guverna aceste investiții;

○     Descentralizarea producției de energie la nivelul prosumatorilor și adoptarea unei legislații clare și predictibile pentru încurajarea comunităților de energie, ca măsură pentru a diminua presiunea exercitată pe rețeaua centralizată;

○     Susținem decontarea lunară a surplusului injectat de prosumatori în rețea, precum și decontarea din surplus de către prosumatorul care este la același furnizor a facturii de gaze naturale. Susținem crearea cadrului pentru donarea surplusului de energie de către prosumatori;

○     Înscrierea României în AIB pentru certificarea europeană a garanțiilor de origine, procesul administrativ care garantează că energia produsă și consumată în România este verde. În acest fel, economia României devine atractivă pentru noi investiții în data centere și dezvoltare software, unde accesul la energie verde reprezintă o condiție pentru alocarea capitalului.

 

• Continuarea programului nuclear românesc:

○     Prelungirea duratei de viață a Unității 1 de la CNE Cernavodă prin retehnologizare și realizarea Unităților 3 și 4 și construcția de reactoare modulare mici (SMR), pe baze economice viabile, pentru a asigura flexibilitatea și securitatea energetică pe termen lung;

○     Construirea primei instalații de detritiere din Europa, la CNE Cernavodă, va îndepărta tritiul din instalație, ceea ce va duce la o protecție sporită a mediului. Instalația de detritiere de la Cernavodă va fi a treia instalație de detritiere din lume și prima din Europa și va oferi României posibilitatea de a deveni un centru european pentru producția și exportul de tritiu – combustibilul candidat al viitoarelor reactoare de fuziune nucleară, cum ar fi ITER – devenind, astfel, prima sursă europeană și a treia din lume pentru acest tip de combustibil, folosind o tehnologie românească;

○     Producerea de izotopi medicali la CNE Cernavodă – producerea izotopului medical Lutețiu-177 (Lu-177) la centrala nucleară Cernavodă. Lutețiu-177 este utilizat pentru o serie de tratamente oncologice vitale împotriva cancerului;

○     Ciclu integrat – de la materie primă, la apă grea și reactoare nucleare cu rezultate excelente în ultimii 20 de ani. Cererea globală pentru apă grea este într-o creștere spectaculoasă, iar România poate fi un jucător strategic.

 

• Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES):
• Vom continua investițiile în tehnologii de captare și stocare a carbonului (CCS), în special pentru industriile grele și centralele termoelectrice pe bază de cărbune;
• Stimulente pentru investiții în captarea, stocarea sau utilizarea CO2-ului (CCS, DAC etc.), în special pentru industriile care nu beneficiază de alte soluții tehnologice pentru diminuarea emisiilor și care se confruntă cu riscul dispariției din cauza evoluției viitoare a taxării CO2;
• Eficiență energetică și modernizarea infrastructurii.

 

• Îmbunătățirea eficienței energetice:

○     Vom implementa programe integrate pentru eficientizarea rețelelor de transport și distribuție. Modernizarea infrastructurii va reduce costurile pentru consumatori și va contribui la sustenabilitatea sistemului energetic;

○     Creșterea eficienței energetice în clădiri, prin investiții în reabilitarea termică a locuințelor și clădirilor publice, folosind fonduri europene și naționale;

○     Stimulente fiscale și utilizarea fondurilor europene pentru tranziția de la centralele pe lemne/gaze naturale la energie electrică (sisteme combinate de panouri fotovoltaice, baterii de stocare, pompe de căldură și electrocasnice eficiente), pentru a valorifica gazele naturale în industrie sau producția de energie electrică;

○     Implementarea unui sistem de bonusuri care să-i recompenseze pe consumatorii casnici și non-casnici orientați spre electrificare și un consum eficient de energie.

 

• Modernizarea și digitalizarea sistemelor de încălzire centralizată:
• Investiții în rețelele de energie electrică: creșterea numărului prosumatorilor și un consum casnic mai ridicat, atribuit unor factori precum o utilizare mai extinsă a pompelor de căldură și a stațiilor de încărcare a vehiculelor electrice, necesită o creștere substanțială a investițiilor anuale;
• Modernizarea din fonduri europene (PNRR și Fondul pentru Modernizare) a sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) pentru a spori eficiența energetică și a reduce emisiile de carbon în marile orașe;
• Dezvoltarea piețelor de energie și creșterea competitivității.

 

• Creșterea transparenței și competitivității pe piețele energetice:
• România va dezvolta mecanisme robuste pentru asigurarea transparenței prețurilor la energie, astfel încât consumatorii să înțeleagă modul de calcul al tarifelor și să fie protejați de abuzuri;
• Stimularea concurenței pe piața de echilibrare, atât din perspectiva tehnologiilor folosite pentru flexibilizarea sistemului, cât și prin apariția de noi jucători; Stimulente pentru dezvoltarea bateriilor de stocare pe care Transelectrica să le poată folosi pentru echilibrarea SEN;
• Consolidarea burselor de energie prin legislație predictibilă și funcționalizarea pieței de energie. Revizuirea legislației naționale în conformitate cu normele UE;
• Integrarea sistemelor informatice ale autorităților centrale, locale și ale operatorilor de utilități într-un sistem informatic centralizat în vederea urgentării solicitărilor (ex. autorizații de construcție, ATR);
• Responsabilitatea companiilor energetice față de clienți: consolidarea reglementărilor care impun companiilor energetice să ofere servicii de calitate înaltă, cu o facturare transparentă și mecanisme rapide de soluționare a plângerilor. În plus, se vor promova inițiative care să încurajeze flexibilitatea în planurile de tarifare;
• Integrarea Republicii Moldova în ENTSO-E – Sprijinirea Republicii Moldova pentru îndeplinirea condițiilor de aderarea la UE, în special în ce privește introducerea regulilor pieței concurențiale, protejarea consumatorului vulnerabil și aplicarea unui model de piață compatibil cu regulile UE;
• Digitalizare și securitate cibernetică în energie;
• Digitalizarea infrastructurii energetice:

– contorizare inteligentă și digitalizarea rețelelor pentru a înlesni pe viitor și alte modele tarifare care să țină cont de prețul energiei în funcție de intervalele orare;

– implementarea rețelelor inteligente va optimiza gestionarea consumului de energie și va crește eficiența operațiunilor de transport și distribuție;

– vom accelera instalarea de contoare inteligente la nivel național, pentru a permite consumatorilor să monitorizeze în timp real consumul de energie și să reducă risipa;

– implementarea pe scară largă a mecanismelor de răspuns la cerere și management al cererii de energie (demand response și demand side management), care vor reduce facturile românilor;

– migrarea tuturor datelor din sectorul energetic în Cloud-ul Privat Guvernamental și în Platforma de Cloud Guvernamental, pentru a genera servicii publice online pentru cetățeni și interoperabilitate de date în sistem.

 

• Securitate cibernetică pentru infrastructură critică:
• Înființarea, în cadrul Ministerului Energiei, a Centrului de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică în Energie (CRISCE), structură fără personalitate juridică, cu rol de CSIRT și SOC sectorial, care va asigura securitatea cibernetică a Ministerului Energiei, a companiilor naționale din sectorul energetic, a beneficiarilor proiectelor finanțate prin Fondul pentru Modernizare și, contra cost, altor entități din sectorul energetic;
• Înființarea centrelor operative de securitate cibernetică (SOC) și a echipelor de răspuns la incidente de securitate cibernetică (CSIRT) la nivelul companiilor naționale din sectorul energetic, asigurând reziliența și protecția infrastructurilor energetice împotriva atacurilor cibernetice;
• Legislație transparentă și predictibilă.

 

• Cadru predictibil și transparent care să faciliteze susținerea activităților de extracție a gazelor naturale în Marea Neagră:

○     Din 2027 România poate deveni cel mai mare producător de gaze naturale, dacă vom reuși să pornim la timp exploatarea zăcămintelor de gaz de la Marea Neagră. Acest lucru ar multiplica producția anuală de gaze naturale în România.

• Cadru legislativ stabil și predictibil pentru investițiile în tehnologiile de captare și stocare a CO2;
• Cadru legislativ care să permită dezvoltarea comunităților de energie;
• Cadru legislativ care să încurajeze dezvoltarea de capacități de stocare în baterii “stand alone” și “behind the meter”, precum și în CHEAP (centrale hidroenergetice cu acumulare prin pompaj);
• Completarea, clarificarea și extinderea reglementărilor pentru hidrogen, energie geotermală și combustibili alternativi. Extinderea domeniului de reglementare a hidrogenului pentru a include aspecte precum stocarea hidrogenului;
• Sistem modern de guvernanță în sectorul energetic prin acțiunea asupra depolitizării și independenței autorităților de reglementare și a companiilor de stat, asupra simplificării circuitului birocratic, în sensul transparentizării și al digitalizării, pentru a avea o guvernanță corporativă și competență la toate nivelurile, prin:
• Analiza consolidării sistemului energetic național, la nivelul companiilor cu capital majoritar de stat, pentru susținerea formării unui preț accesibil pentru consumatorii finali;
• Revitalizarea industriei românești pentru susținerea tranziției energetice.
• Hibridizarea capacităților existente de producere a energiei electrice din surse regenerabile, prin implementarea de sisteme de stocare pe bază de baterii în cadrul parcurilor de producție a energiei din surse regenerabile deja existente. Aceasta va spori capacitatea de stocare și va crește stabilitatea și fiabilitatea rețelei electrice;
• Sprijinirea investițiilor în întregul lanț de producție al bateriilor, celulelor și panourilor fotovoltaice și stocării pe bază de baterii. Programul susține actorii din piața de stocare a energiei electrice pentru a dezvolta unități de producere a materiilor prime și a bateriilor, precum și pe cei de celule și panouri fotovoltaice pentru a putea dezvolta producerea materiilor prime și a produselor finite (celule și panouri fotovoltaice, invertoare etc.);
• Prin dezvoltarea și susținerea industriei locale de producție și reciclare a bateriilor, celulelor solare și panourilor fotovoltaice, România va reduce dependența de importurile de materii prime și componente critice. Aceasta va îmbunătăți securitatea energetică națională și va stimula economia locală;
• În orizontul anului 2050, se estimează necesitatea de a asigura echilibrarea pentru 15-20 GW instalați în centrale cu producție intermitentă, la nivelul SEN. Astfel, suplimentar capacităților existente, se remarcă oportunitatea dezvoltării sistemelor de baterii de mare capacitate sau a sistemelor de baterii de capacități mijlocii sau mici dispersate geografic, ca soluție marginală pe piața de echilibrare. În această direcție, tehnologii, care în prezent sunt costisitoare, dar care ar putea deveni fezabile economic și oportune, în funcție de progresul tehnologic și evoluția sectorului energetic, sunt celulele de combustie alimentate cu hidrogen obținut prin electroliza apei utilizând energie din SRE și alte tehnologii de producere a energiei cu emisii reduse de carbon;
• Sectorul mineritului de cuarț din România, în special în zona Uricani, prezintă oportunități semnificative pentru dezvoltare și inovație. Cuarțul, datorită proprietăților sale unice, are aplicații diverse atât în domeniul energetic, cât și în cel neenergetic. Acest plan se concentrează pe dezvoltarea unui concept de business robust pentru exploatarea, procesarea și comercializarea cuarțului de la Uricani, cu accent pe tehnologii Best Available Techniques (BAT) și ecologice. Primul pas strategic este preluarea permisului de prospecțiune și a licenței de exploatare pentru zăcămintele de cuarț de la Uricani. Aceasta va necesita o analiză detaliată a potențialului geologic și economic, precum și negocieri cu autoritățile relevante. Identificarea și atragerea unui investitor strategic va juca un rol crucial în finanțarea inițială a proiectului. Investiția în tehnologii avansate și ecologice este esențială pentru optimizarea procesului de extracție și minimizarea impactului asupra mediului. Tehnologiile BAT, cum ar fi metodele de extracție non-invazive și sistemele de filtrare avansate, vor asigura eficiență și sustenabilitate. Aceste tehnologii vor contribui, de asemenea, la îmbunătățirea siguranței muncii și la reducerea costurilor operaționale pe termen lung. Construirea de la zero a unei stații de preparare moderne este fundamentală pentru transformarea cuarțului brut în produse finisate. Stația va include facilități pentru curățare, sortare, mărunțire și eventual tratament chimic. Proiectarea acestei stații va ține cont de cele mai înalte standarde de eficiență energetică și protecție a mediului. Diverse metode de procesare vor fi utilizate pentru a transforma cuarțul în produse utilizate în industrie, precum siliciu pentru panouri solare (domeniul energetic) și cuarț pentru microcipuri și optică (domeniul neenergetic);
• Dezvoltarea industriei naționale de producție de transformatoare de mare putere, ca pilon strategic pentru consolidarea securității energetice și susținerea tranziției energetice;
• Participarea activă în cadrul inițiativelor europene ce vizează promovarea utilizării pe scară largă a bateriilor electrice, stocare, în capacități de capturare a CO2, identificarea și valorificarea materiilor prime rare (ex. litiu);
• Încurajarea valorificării superioare a gazului natural din Marea Neagră în industrie. Susținem valorificarea superioară a altor resurse, precum rezervele de grafit de la Baia de Fier (Gorj). România are potențialul să devină un jucător puternic în regiune în ceea ce privește produsele industriale rezultate din valorificarea resurselor naturale pe care le deține;
• Finanțarea mineritului de litiu și neodim, în vederea dezvoltării unei industrii naționale de producție a bateriilor litiu-ion, a bateriilor pentru vehicule electrice (EVs), a magneților permanenți și a turbinelor eoliene. Dezvoltarea acestor industrii autohtone va spori creșterea proiectelor energetice de parcuri eoliene și fotovoltaice, accelerând tranziția României către emisii reduse de CO2;
• Educație, cercetare, dezvoltare și inovare în sectorul energetic românesc;
• Finanţarea activităţilor de cercetare-dezvoltare, aplicaţii şi inginerie tehnologică aferente suportului tehnic naţional pentru energetică nucleară din Programul Anual de cercetare RATEN;
• Deblocarea proiectului ALFRED (Advanced Lead Fast Reactor Demonstrator), care presupune dezvoltarea și demonstrarea reactorilor răciți cu plumb. Reactorul de generație IV ALFRED este un proiect românesc unic în lume, la nivel de demonstrator;
• Consolidarea rolului României ca lider regional în inovația energetică și tranziția verde prin dezvoltarea CleanTech Accelerator, un program dedicat susținerii startup-urilor și inovatorilor din Europa de Sud-Est care creează soluții tehnologice pentru energie verde și sustenabilitate. Această inițiativă, derulată în parteneriat cu actori cheie din industria energetică, are ca scop transformarea Muzeului Tehnic Dimitrie Leonida într-un Hub al Energiei, care va include și Fabrica de Unicorni, devenind un centru de excelență în inovație tehnologică și antreprenoriat. Programul va oferi acces la consultanță de specialitate, colaborare cu companii de top, sprijin în atragerea de fonduri și conectarea la capital de risc, accelerând dezvoltarea tehnologiilor curate și promovând competitivitatea României în sectorul energetic la nivel internațional;
• Finanțarea formării specialiștilor tehnici în instalații energetice. Pentru a atinge obiectivele asociate cu tranziția energetică, în special la nivelul consumatorilor finali și pentru a menține ritmul accelerat de trecere la tehnologiile aferente, de la panouri fotovoltaice, baterii și contorizare inteligentă, până la pompe de căldură, centrale micro-CHP și rețele inteligente de energie electrică și gaze naturale, va fi necesar un număr considerabil de specialiști în proiectarea, instalarea și mentenanța acestor elemente. De asemenea, dacă se reușește și atragerea de investiții locale numeroase în capacități de producție de astfel de echipamente, astfel de competențe vor fi cu atât mai valoroase;
• Dezvoltarea programelor de educație și formare profesională prin introducerea de cursuri și specializări în domeniul energiei verzi, extinderea curriculei universitare și a programelor postuniversitare pentru a include specializări în tehnologii verzi, managementul energiei, digitalizare și securitate cibernetică în sectorul energetic;
• Colaborarea cu mediul de afaceri, prin crearea unor parteneriate între universități, instituții de învățământ și companiile din sectorul energetic pentru dezvoltarea de programe de formare practică, stagii și traininguri pentru studenți și specialiști, cu precădere la companiile naționale în domeniul energetic;
• Creșterea competențelor pentru tranziția energetică, prin dezvoltarea de programe de formare continuă pentru angajații din sectorul energetic, cu accent pe noile tehnologii și metode de eficiență energetică, managementul energiei și utilizarea surselor regenerabile;
• Stimularea mobilității și schimbului de cunoștințe, prin oferirea de burse și programe de schimb pentru studenți și cercetători, facilitând accesul la expertiză internațională și bune practici în domeniul energetic, precum și prin crearea de platforme naționale de colaborare între instituțiile de învățământ superior, centrele de cercetare și industria energetică pentru schimbul de cunoștințe și inovație.