Superstiții în Ajunul Crăciunului: De ce nu este recomandat să bei țuică pe 24 decembrie

În ziua de Ajun, pe 24 decembrie, gospodinele din satele României se dedică pregătirilor cu o semnificație aparte, menite să aducă belșug și prosperitate în casă. În centrul acestor obiceiuri se află „copturile” – turtele, covrigii și colacii – preparate tradiționale ce sunt împărțite atât colindătorilor, cât și ca ofrande pentru sufletele celor plecați.

Superstiții legate de consumul de țuică
O superstiție bine cunoscută spune că nu este bine să se consume rachiu (țuică) în Ajunul Crăciunului. Se crede că această băutură a fost inventată de diavol, care râde de cel ce o bea, afirmând că rachiul are întâietate înaintea tuturor bucatelor. Această credință reflectă o avertizare simbolică de a păstra cumpătarea și curățenia sufletească în preajma uneia dintre cele mai sfinte sărbători.

Obiceiuri care protejează norocul casei
În Ajun, nu este permis să se dea nimic din casă sau să se împrumute bani ori obiecte, pentru că se crede că astfel se alungă norocul. De asemenea, este important ca în această zi să fie evitate certurile, pizma sau gesturile de violență. Tradiția spune că orice faptă rea săvârșită în Ajun se va întoarce împotriva celui care o face.

Simbolistica turtei, covrigului și colacului
Covrigii și colacii pregătiți în Ajun poartă o încărcătură simbolică profundă. Ei reprezintă grâul – simbol al rodniciei – dar și „trupul Domnului” din Sfânta Împărtășanie. Forma lor rotundă amintește de discul solar, un element central în credințele precreștine legate de cultul Soarelui, sărbătorit la solstițiul de iarnă. Aceste „copturi” sunt mai mult decât simple alimente – ele sunt ofrande ce îmbină tradițiile străvechi cu simbolistica creștină, marcând trecerea dintre vechi și nou în spiritul speranței și al renașterii.

Ajunul Crăciunului rămâne astfel o zi încărcată de tradiții și superstiții, menite să păstreze echilibrul între spiritualitate și viața cotidiană, între trecut și prezent.