Maia Sandu a depus jurământul pentru noul mandat de președinte

Maia Sandu a fost învestită, marți, 24 decembrie, pentru un al doilea mandat. Președintele Republicii Moldova a salutat alegerea proeuropeană făcută de alegători, „în ciuda presiunilor”, după un vot dificil, cu acuzațiile de amestec ale Moscovei în alegeri.

„Putem fi mândri de faptul că, în ciuda încercărilor, am reușit să fim de partea dreaptă a Istoriei”, să apărăm democrația în fața amenințărilor externe”, a declarat Maia Sandu la depunerea jurământului în fața Parlamentului și Curții Constituționale a R. Moldova.

„Moldova a votat, în ciuda tuturor presiunilor, pentru o direcție clară, o țară dezvoltată, o țară europeană care aduce mai multă securitate și prosperitate”, a adăugat ea.

Maia Sandu a câștigat turul doi al alegerilor prezidențiale de la începutul lunii noiembrie cu 55,33% din voturi, față de 44,67% pentru Alexandr Stoianoglo, adversarul ei susținut de socialiștii pro-ruși.

Maia Sandu și-a datorat realegerea doar mobilizării puternice a diasporei. Pe teritoriul Moldovei, zonele rurale și două regiuni, provincia separatistă Transnistria, unde staționează trupele ruse, și Găgăuzia autonomă rămân orientate spre Moscova.

Dezinformarea, cumpărarea masivă de voturi, amenințările cu moartea, atacurile cibernetice și „transportul organizat” al alegătorilor: autoritățile au raportat numeroase „încercări de destabilizare”.

În schimb, Kremlinul a acuzat autoritățile moldovenești că au reprimat „opoziția și mass-media independentă, în special rusofonă”.

Din 2020, Maia Sandu și-a întors hotărât țara de 2,6 milioane de locuitori, una dintre cele mai sărace din Europa, spre Bruxelles, iar Uniunea Europeană a deschis oficial negocierile de aderare cu Moldova în iunie a.c.

„Acum patru ani, am promis vremuri bune. A fost o promisiune sinceră, dar vremurile s-au dovedit dificile”, a amintit fosta economistă a Băncii Mondiale.

„După pandemie a fost inflație, criza energetică, șantaj cu gaze, iar acum, șantaj cu întuneric”, a continuat ea, în timp ce Moldova, aflată în stare de urgență, se pregătește pentru întreruperi majore de curent și „o iarnă grea”.

Țara depinde pentru 70% din energie electrică de termocentrala Cuciurgan, situată în Transnistria și alimentată cu gaz rusesc sosit prin Ucraina.

Kievul și-a anunțat însă intenția de a nu reînnoi contractul de tranzit, care expiră la sfârșitul lunii decembrie și care permite transportul gazului rusesc în Europa.

În această situație, guvernul Republicii Moldova acuză gigantul Gazprom că a refuzat să folosească alte rute.

Conform Constituției, Republica Moldova este stat parlamentar, ceea ce înseamnă că rolul-cheie în promovarea politicilor și reformelor revine Parlamentului. Totuși, Legea Supremă îi rezervă președintelui un rol important în promovarea vectorului extern al țării, dar și în domeniul apărării.  

Potrivit Constituției Republicii Moldova, printre atribuțiile președintelui se numără și convocarea Parlamentului, dizolvarea Guvernului, dreptul la inițiativă legislativă, promulgarea legilor, acordarea gradelor militare supreme prevăzute de lege, acordarea rangurilor diplomatice, dar și soluționarea problemelor cetățeniei Republicii Moldova și acordarea azilului politic.