Noul proiect de lege 5G este aproape identic cu cel de anul trecut. Autorizarea furnizorilor rămâne la fel de subiectivă și pe criterii politice
La începutul anului, odată cu finalizarea alegerilor Parlamentare de anul trecut și cu alegerea noului Guvern, speram să vedem o evoluție mai rapidă a legii 5G și a licitației pentru nou spectru de frecvență. Din păcate, abia acum vedem că se fac pași noi în direcția adoptării inițiativelor legislative.
Pe site-ul Consiliului Economic și Social a apărut noul „Proiect de lege privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice și de comunicații de interes național și condițiile implementării rețelelor 5G”, semnat de actualii președinți ai Camerei Deputaților și Senatului, ca și de o parte din cabinetul Cîțu.
Din păcate, parcurgerea acestui nou proiect de lege relevă faptul că nu s-au făcut modificări semnificative ale textului de lege. Cu alte cuvinte, decidenții politici nu au luat în considerare niciuna dintre sutele de opinii contrare prevederilor proiectului de lege și au mers înainte cu aceleași reglementări.
Proiectul a fost dezbătut pe larg anul trecut, de la apariția din iulie – august, când a fost și în dezbatere publică, până spre sfârșitul anului, când a apărut o nouă variantă. După cum spuneam, au rămas în proiect neclaritățile legate de modalitatea de autorizare a furnizorilor și producătorilor de echipamente și software, nu s-au adoptat criterii tehnice de autorizare, nu s-a luat în calcul opinia Consiliului Concurenței, care cerea ca proiectul să nu ajungă la distrugerea competiției din piață.
Nici cererile operatorilor mobili nu au fost luate în considerare, excepție făcând doar stabilirea unui termen de cinci ani pentru schimbarea echipamentelor deja instalate. Cine și cum îi va despăgubi pe aceștia pentru investițiile realizate și care trebuie modificate nu se spune.
Din păcate, proiectul de lege menține criteriile subiective și politice în autorizarea furnizorilor de echipamente și software, deși s-a cerut insistent modificarea acestora.
Modificările din noul proiect de lege
Prima dintre modificările apărute este obligativitatea ca decizia de autorizare a Prim-ministrului să fie publicată în Monitorul Oficial înainte de a intra în vigoare. De asemenea, s-a specificat că în situația retragerii autorizării unui furnizor, echipamentele instalate pot fi utilizate încă cinci ani de la momentul retragerii.
În cazul „tehnologiilor, echipamentelor și programelor software utilizate în rețelele de comunicații electronice la data intrării în vigoare a prezentei legi și care contribuie la furnizarea de servicii de comunicații electronice de tip 5G, ai căror producători nu dețin autorizare potrivit prevederilor prezentei legi, pot fi utilizate pentru o perioadă de maxim 5 ani ce se calculează de la data intrării în vigoare a prezentei legi.”
O adăugire apare și la articolul referitor la contravenții. Mai exact, a apărut un alineat care arată că este contravenție și „utilizarea de către furnizorii de rețele și servicii de comunicații electronice, ulterior termenului prevăzut, a tehnologiilor, echipamentelor și programelor software în rețelele 5G puse la dispoziție de producători cărora le-a fost retrasă autorizarea.”
S-a modificat și un alineat referitor la amenda impusă, după cum urmează: „Prin derogare de la dispozițiile art. 8 alin, 2 lit. a din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, în cazul operatorului economic nou-înființat sau a unui operator economic care nu a înregistrat o cifră de afaceri în anul anterior sancționării, acesta este sancționat cu amendă de la 10.000.000 la 50.000.000 lei.”
Prevederea completează prevederile care arată că amenda este în cuantum cuprins între 1% și 5% din cifra de afaceri a anului anterior. De asemenea, o clauză nouă spune că „Amenzilor prevăzute la art. 14 alin. 1 și 3 nu le sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 203/2018 privind măsurile de eficientizare a achitării amenzilor contravenționale, cu modifciările ulterioare.”
Documentul poate fi consultat pe site-ul Consiliului Economic și Social și pot fi observate modificările realizate. Din păcate, acestea sunt cam toate și nu rezolvă nicicum cererile companiilor din piață, ca și nici cele ale instituțiilor.
Citește și:
- România poate deveni un centru global de furnizare de software pentru rețelele de telecomunicații
- Comisia cere României și altor 24 de state membre să transpună noilor norme UE din sectorul telecomunicațiilor
- Sophie Batas: Huawei și industria europeană de IT&C sunt parteneri pe termen lung
- Licitația 5G se apropie de data limită, dar problemele din proiectul de lege nu au fost încă rezolvate
- Huawei este primul furnizor de 5G și LTE care a trecut de testul SCAS 3GPP
- Vicepreședintele Orange: Huawei rămâne un partener cheie pentru noi în Europa
- Operatorii telecom cer în instanță compensații financiare de la statul francez pentru securitatea rețelelor 5G
- Raport Oxford: Huawei a contribuit cu 16,4 miliarde euro la PIB-ul Europei în 2019