Consolidarea continuă: Câte clădiri cu risc seismic sunt cuprinse în programul Ministerului Dezvoltării

Publicat: 09 ian. 2025, 17:17, de Vera Popa, în ACTUALITATE

Puterea

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a anunțat că va continua implementarea celor patru programe de consolidare a clădirilor cu risc seismic. Prin aceste programe, demarate în anii 2022-2023, sunt deja în derulare 64 de proiecte care vizează siguranța seismică a locuințelor și clădirilor publice. Mai sunt vizate două spitale și 30 de școli.

Cseke Attila a declarat, într-o conferință de presă, că există patru programe de investiţii.

19:24, 03.01.2025 • ACTUALITATE

Cseke Attila: Există cereri în plată de 4,1 miliarde de lei neplătite; din ce programe fac parte acestea

„Unul, care se desfăşoară pe PNRR, în care avem la finanţare 204 contracte de finanţare în valoare de peste 2,6 miliarde de lei, şi trei programe cu finanţare naţională, programul general legat de Legea 212, unde avem contracte de finanţare pentru 64 de astfel de investiţii, dintre care şase blocuri şi 58 de clădiri publice, program pentru siguranţa şcolii, unde avem contracte de finanţare pentru 30 de consolidări de clădiri de şcoală, şi programul pentru siguranţa spitalelor, unde avem două astfel de contracte. De asemenea, mai avem un program strict pe riscul seismic, creat tot în 2022 şi 2023, în care nu avem încă niciun contract de finanţare”, a explicat ministrul.

El a precizat că este pentru prima dată când statul român finanţează consolidarea clădirilor publice și a blocuriloe de locuinţe.

„Sunt patru programe care sunt foarte importante. Cunoaşteţi expunerea României şi a unor zone ale Capitalei, şi a zonei Vrancea, dar nu numai. Ceea ce s-a întâmplat la Gorj acum aproape doi ani ne-a arătat că şi alte zone pot fi expuse riscului seismic. Aceste programe trebuie accesate urgent”, a avertizat ministrul Dezvoltării.

Mai puține taxe

Cseke Attila a mai spus că va cere Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară reducerea numărului de taxe și tarife pentru servicii publice pentru cetățeni. El susține că nu este firesc ca, pentru un extras de carte funciară, care există deja în evidențele ANCPI, cetățenii să plătească o anumită sumă.

„Cu unele dintre ele am discutat, dar urmează să avem o discuţie de mai mare amploare şi am să cer foarte ferm ANCPI-ului, Agenţiei Naţionale de Cadastru, să reducem drastic numărul de tarife şi de taxe pe care le aplicăm cetăţenilor români. Nu mi se pare corect, şi acest lucru trebuie să fie eliminat, ca pe o infrastructură a statului român, pe nişte informaţii care sunt deţinute de o instituţie a statului român, care sunt accesate de un funcţionar public care este plătit din bugetul statului, un cetăţean român atunci când cere o informaţie să fie pus la plată”, a precizat ministrul Dezvoltării.